BUCOVINĂ, PLAI CU DOR...
Cele mai frumoase și bogate ținuturi din ”Țara de Sus a Moldovei”, după cum spunea poetul Mihai Eminescu au fost răpite de austrieci prin „minciună, hoție, corupție și instigare la crimă”
Domnitorul Moldovei Grigore al III Ghica a fost ucis din porunca turcilor la 1 octombrie 1777, la hanul Beilic din Iași pentru că s-a opus cu îndârjire asupra răpirii nordului țării, prin Convenția Austro-Otomană din data de 7 mai 1775.
Interesul austriecilor pentru acapararea acestui teritoriu străvechi românesc, în care își dorm somnul de veci cei mai mari voievozi ai Moldovei a început să se manifeste după împărțirea Poloniei din anul 1772, între Austria, Prusia și Rusia (garanta integrității acestui stat care îl avea ca rege pe unul dintre amanții Ecaterinei a II).
De o mare însemnătate pentru aflarea adevărului și a manevrelor făcute de Cancelaria de la Viena pentru răpirea ținuturilor de nord ale Moldovei, este preocuparea marelui istoric Eudoxiu Hurmuzachi, care a avut acces la Arhiva Imperiului Habsburgic și a transcris corespondența dintre Șeful Cancelariei de la Viena și ambasadorul Austriei la Istanbul, cu instrucțiunile de urmat și rușfeturile (sumele la virgulă, de mituire a dregătorilor otomani).
Inclusiv feldmareșalul Piotr Remențev al Rusiei, protectorul Moldovei după pacea de la Kuciuc-Kainargi (21 iulie 1774) a fost mituit de internunțiul (ambasadorul) austriac Franz Thugut cu 5 000 de galbeni pentru a permite accesul cătanelor în Moldovei și a borna teritoriul capturat, „cât mai departe” cu pajura austriacă. (vezi romanul istoric „Năframa Albă”, Ed. Danaster, 2020, Iași și multe altele.)
Până în acest an, ---numele de Bucovina nu exista---, această regiune fiind denumită Ţara de Sus a Ţării Moldovei.
Abia după ce a ajuns sub administrare habsburgică, denumirea de Bucovina este adoptată oficial.
La început, acest nume nu a fost rapid asimilat, fiind folosite în paralel denumiri precum Ţara de Sus, Plonina, Cordun, sau Arboroasa.
Numele Bucovina vine de la Buchenland, care în germană înseamnă Ţara fagilor.
Mai exact, numele zonei Bucovinei, provine de la cuvântul de origine slavă „buk”, care înseamnă fag.
ACEASTA DENUMIRE E INVENTATĂ DE COTROPITOR-(AUSTRIA), CA SA RUPĂ LEGĂTURA CU ȚARA MAMĂ.
În toate cele patru locuri din hrisov în care sunt pomenite bucovinele ca repere menite să delimiteze dania facuta de voievod “slugii"(slujitor - n.a.) sale este vorba de --substantive comune--, prin ele desemnîndu-se zone păduroase, în care arborele cel mai răspândit era fagul.
Termenul de "bucovină" îl găsim prima dată atestat la 30 martie 1392 intr-un hrisov domnesc, prin care domnitorul Roman întâi dăruiește lui Ionaș Viteazul trei sate, aflate pe apa Siretului, „în sus până la bucovina cea mare, pe unde se arată drumul de la Dobrinăuți...” !
Astfel "bucovina" în Țara Moldovei însemna orice pădure de fagi, indiferent unde s-ar afla ea, în orice zonă geografică a Moldovei!
În 1775 habsburgicii austrieci, când au luat nord-vestul Moldovei , i-au dat denumirea asta și pentru că erau multe păduri de fagi în zonă.
În toate cele patru locuri din hrisov în care sunt pomenite bucovinele ca repere menite să delimiteze dania făcută de voievod “slugii"(slujitor - n.a.) sale este vorba de --substantive comune--, prin ele desemnindu-se zone păduroase, în care arborele cel mai răspândit era fagul!
Bugeac - 1484, Zaporojia- sec.XVIII, Bucovina - 1775, Basarabia 1812, Transnistria - 1941, Găgăuzia - 1990, toate sunt porecle date de străini unor părti ale MOLDOVEI !!!...
Comentarii
Trimiteți un comentariu