-=- ARTICOLUL ZILEI...-=- (scris de judecătoarea Adriana Stoicescu, președintele Tribunalului Timiș)
-Ţară a nimănui, România moare puţin câte puţin, iar reînvierea ei pare tot mai departe.-
Aşa cum fantoma comunismului bântuia cândva prin Europa, fantoma unei Românii desculţe şi chinuite orbecăie prin lume, căutând în zadar luminiţa de la capătul tunelului.
Cei care ar trebui să o ocrotească şi să o ajute să crească au întors demult capul în altă parte.
Secretarul de partid, stăpânul absolut, s-a reinventat.
Dar esenţa lui e în toate cele ce sunt şi e pregătit să ne ducă pe noi ”culmi de civilizaţie şi progres”…
S-a şcolit şi acum rupe câteva vorbe în engleză.
Nu mai e îmbrăcat în „alain delon-ul”, care îl făcea să se distingă în marea cenuşie de oameni mohorâţi.
Nu mai are tradiţionala şapcă şi nici şosetele albe asortate grandios la costumul de stofă de proastă calitate. Azi e cool.
Un lucru a rămas, însă, neschimbat: MINCIUNA!
Minciuna instituţionalizată, încremenită, perenă.
Comuniştii declamau, arătând spre Rege, acuzator, „minciuna stă cu regele la masă,” dar asta-i cam demult poveste…
Azi, în democraţie, minciuna a devenit... regina.
Minciuna rostogolită de zeci de ani, ipocrizia combinată cu infecţia numită pilă ne-au adus unde suntem acum.
Am fugărit controlorii de bilete, dar i-am lăsat nederanjaţi pe hoţii de motorină şi vagoane.
Am urlat împotriva medicilor, dar am închis ochii la fabricile de diplome, unde nici măcar pe la examene nu trebuia să treci.
Am ignorat jafurile care au distrus ţara, dar ne-am lăudat peste tot că suntem corecţi.
Mizeria şi corupţia din spitale sunt opera noastră.
Noi, la internare, punem singura şi cea mai importantă întrebare „cât se dă la doctor, cât la anestezist?”.
Mizeria şi corupţia din instituţiile publice sunt opera noastră.
Noi suntem cei care ne milogim la câte un ştab să-l angajeze pe „cumnatul, băiat bun, dar fără noroc”, chit că nu are nicio şcoală.
Dar, nu-i aşa, îl recomandă vocea şi talentul. Şi plicul.
Au distrus comuniştii elitele, dar noi le-am încununat munca. Noi am distrus învăţământul, cultura, cercetarea, am aruncat la gunoi tot ce înseamnă valoarea adevărată şi i-am lăsat apoi pe cei „isteţi” să-şi propulseze neamurile şi pilele şi protejaţii.
Producem pe bandă rulantă golăneală, şmecherie ieftină şi combinaţii.
Vom dispărea ca neam nu din cauza unei molecule ce ne distruge sistemul imunitar, ci din cauza incapacităţii noastre de a distruge mizeria care ne-a invadat viaţa.
Vom vedea semnele salvării doar când vom înţelege că nu avem nicio şansă, dacă nu suntem corecţi şi sinceri.
Că trebuie să reînvăţăm să murim pentru o idee, pentru un principiu.
Şi că suntem datori faţă de noi şi cei dragi nouă să facem ceva pentru amărâta asta de ţară care ne hrăneşte, înainte de o strivi prostia şi impostura.
Învierea Lui nu e, din păcate, şi învierea noastră.
Hristos a înviat!
Cei care ar trebui să o ocrotească şi să o ajute să crească au întors demult capul în altă parte.
Secretarul de partid, stăpânul absolut, s-a reinventat.
Dar esenţa lui e în toate cele ce sunt şi e pregătit să ne ducă pe noi ”culmi de civilizaţie şi progres”…
S-a şcolit şi acum rupe câteva vorbe în engleză.
Nu mai e îmbrăcat în „alain delon-ul”, care îl făcea să se distingă în marea cenuşie de oameni mohorâţi.
Nu mai are tradiţionala şapcă şi nici şosetele albe asortate grandios la costumul de stofă de proastă calitate. Azi e cool.
Un lucru a rămas, însă, neschimbat: MINCIUNA!
Minciuna instituţionalizată, încremenită, perenă.
Comuniştii declamau, arătând spre Rege, acuzator, „minciuna stă cu regele la masă,” dar asta-i cam demult poveste…
Azi, în democraţie, minciuna a devenit... regina.
Minciuna rostogolită de zeci de ani, ipocrizia combinată cu infecţia numită pilă ne-au adus unde suntem acum.
Am fugărit controlorii de bilete, dar i-am lăsat nederanjaţi pe hoţii de motorină şi vagoane.
Am urlat împotriva medicilor, dar am închis ochii la fabricile de diplome, unde nici măcar pe la examene nu trebuia să treci.
Am ignorat jafurile care au distrus ţara, dar ne-am lăudat peste tot că suntem corecţi.
Mizeria şi corupţia din spitale sunt opera noastră.
Noi, la internare, punem singura şi cea mai importantă întrebare „cât se dă la doctor, cât la anestezist?”.
Mizeria şi corupţia din instituţiile publice sunt opera noastră.
Noi suntem cei care ne milogim la câte un ştab să-l angajeze pe „cumnatul, băiat bun, dar fără noroc”, chit că nu are nicio şcoală.
Dar, nu-i aşa, îl recomandă vocea şi talentul. Şi plicul.
Au distrus comuniştii elitele, dar noi le-am încununat munca. Noi am distrus învăţământul, cultura, cercetarea, am aruncat la gunoi tot ce înseamnă valoarea adevărată şi i-am lăsat apoi pe cei „isteţi” să-şi propulseze neamurile şi pilele şi protejaţii.
Producem pe bandă rulantă golăneală, şmecherie ieftină şi combinaţii.
Vom dispărea ca neam nu din cauza unei molecule ce ne distruge sistemul imunitar, ci din cauza incapacităţii noastre de a distruge mizeria care ne-a invadat viaţa.
Vom vedea semnele salvării doar când vom înţelege că nu avem nicio şansă, dacă nu suntem corecţi şi sinceri.
Că trebuie să reînvăţăm să murim pentru o idee, pentru un principiu.
Şi că suntem datori faţă de noi şi cei dragi nouă să facem ceva pentru amărâta asta de ţară care ne hrăneşte, înainte de o strivi prostia şi impostura.
Învierea Lui nu e, din păcate, şi învierea noastră.
Hristos a înviat!
Comentarii
Trimiteți un comentariu