-VLAHII, URMAȘI DIRECȚI AI PELASGILOR! -
(partea a V-a)
Dintre grupurile menţionate până acum, se pare că doar Arumânii au și o limbă scrisă, dacă nu luăm în consideraţie inelul cu inscripţii găsit în anul 1912 la Ezerova-Bulgaria de azi-vechi de 2.500-3.000 de ani sau tăbliţele cu inscripţii de la: Strachina Gradesniţa – Bulgaria și de la Kosovska Nitrovita – Iugoslavia, vechi de peste 5.000 de ani.
Un alt grup, pe cale de dispariţie, de Vlaho-Rumâni, din peninsula Balcanică, este cel Megleno-Rumanian.
Acest nume derivă de la Moglena, regiune a Macedoniei, unde acest grup de vlahi trăiesc pe braţul drept al râului Vardar.
Ei se prezintă drept Vlași. Nu știm exact numărul lor,deoarece statisticile nici nu-i menţionează.
O parte dintre ei au trecut la religia musulmană și după primul război mondial mulţi au trebuit să “se mute” în Asia Mică, politica spunându-și din nou cuvântul.
(în imagine, VLAȘI-RUMUNI)
Un alt grup de Vlaho-Rumâni sunt și Istro-rumânii. Ei trăiesc în peninsula Istria din Croaţia de azi. Statisticile din 1846 estimau numărul lor la circa 6.000 de locuitori.
În 1971 sunt înregistraţi doar 1.200. Ei se numesc Vlaș.
Înainte se numeau Rumeri sau Rumări.
La nord de Zejania ei poartă numele de “Cici”, iar croaţii și italienii îi numesc pe Istro-rumâni: ”Ciribiri”.
Azi aproape toţi vorbesc limba croată, propria lor limbă neavând legalitate nici măcar în zona pe care o locuiesc.
Politic, “asimilaţia” lor este aproape completă.
Au mai existat un grup valah pe coasta Dalmaţiei, Dalmato-rumânii, dar ei au dispărut în masa populaţiei slave cuceritoare.
În anul 1066 Vlahii din Tesalia-Grecia de azi se răscoală, căutându-și independenţa naţională, avându-l în frunte pe Niculușă, centrul mișcării fiind localitatea Larissa.
În timpul celui de al II-lea război mondial, Hitler dorind să-i cucerească pe greci, își aduce aminte de Arumâni și le promite independenţa naţională dacă-l ajută în luptă.
Când ești disperat, când nimeni nu te aude, te agăţi de orice.
Problema Rumânilor-Vlahi poate fi asemuită cu aceea a Româno-Moldovenilor.
Este un paralelism care ar trebui să ne facă să simţim ce simt acești fraţi rupţi de patria mamă.
Nu am să înţeleg niciodată de ce romanii cuceritori nu au avut curajul să schimbe numele sfânt al Geței, sau al Daciei, dar au făcut-o... alţii!
În mentalităţile vechi, staliniste, s-a căutat să se arate clar deosebirile dintre noi, românii “adevăraţi” și ceilalţi, ajungându-se până acolo încât să se menţioneze chiar deosebiri de limbă între moldoveni și... români, implementându-se ideea de... ”limbă moldovenească”...
Absurd!
(Autor, Dr. Napoleon Săvescu)
- VA URMA -
(partea a V-a)
Dintre grupurile menţionate până acum, se pare că doar Arumânii au și o limbă scrisă, dacă nu luăm în consideraţie inelul cu inscripţii găsit în anul 1912 la Ezerova-Bulgaria de azi-vechi de 2.500-3.000 de ani sau tăbliţele cu inscripţii de la: Strachina Gradesniţa – Bulgaria și de la Kosovska Nitrovita – Iugoslavia, vechi de peste 5.000 de ani.
Un alt grup, pe cale de dispariţie, de Vlaho-Rumâni, din peninsula Balcanică, este cel Megleno-Rumanian.
Acest nume derivă de la Moglena, regiune a Macedoniei, unde acest grup de vlahi trăiesc pe braţul drept al râului Vardar.
Ei se prezintă drept Vlași. Nu știm exact numărul lor,deoarece statisticile nici nu-i menţionează.
O parte dintre ei au trecut la religia musulmană și după primul război mondial mulţi au trebuit să “se mute” în Asia Mică, politica spunându-și din nou cuvântul.
Un alt grup de Vlaho-Rumâni sunt și Istro-rumânii. Ei trăiesc în peninsula Istria din Croaţia de azi. Statisticile din 1846 estimau numărul lor la circa 6.000 de locuitori.
În 1971 sunt înregistraţi doar 1.200. Ei se numesc Vlaș.
Înainte se numeau Rumeri sau Rumări.
La nord de Zejania ei poartă numele de “Cici”, iar croaţii și italienii îi numesc pe Istro-rumâni: ”Ciribiri”.
Azi aproape toţi vorbesc limba croată, propria lor limbă neavând legalitate nici măcar în zona pe care o locuiesc.
Politic, “asimilaţia” lor este aproape completă.
Au mai existat un grup valah pe coasta Dalmaţiei, Dalmato-rumânii, dar ei au dispărut în masa populaţiei slave cuceritoare.
În anul 1066 Vlahii din Tesalia-Grecia de azi se răscoală, căutându-și independenţa naţională, avându-l în frunte pe Niculușă, centrul mișcării fiind localitatea Larissa.
În timpul celui de al II-lea război mondial, Hitler dorind să-i cucerească pe greci, își aduce aminte de Arumâni și le promite independenţa naţională dacă-l ajută în luptă.
Când ești disperat, când nimeni nu te aude, te agăţi de orice.
Problema Rumânilor-Vlahi poate fi asemuită cu aceea a Româno-Moldovenilor.
Este un paralelism care ar trebui să ne facă să simţim ce simt acești fraţi rupţi de patria mamă.
Nu am să înţeleg niciodată de ce romanii cuceritori nu au avut curajul să schimbe numele sfânt al Geței, sau al Daciei, dar au făcut-o... alţii!
În mentalităţile vechi, staliniste, s-a căutat să se arate clar deosebirile dintre noi, românii “adevăraţi” și ceilalţi, ajungându-se până acolo încât să se menţioneze chiar deosebiri de limbă între moldoveni și... români, implementându-se ideea de... ”limbă moldovenească”...
Absurd!
(Autor, Dr. Napoleon Săvescu)
- VA URMA -
Comentarii
Trimiteți un comentariu