-=- HARTA LUMII ȘI A NEAMURILOR EI, DUPĂ EPOCA LUI HERODOT...-=- (partea I-a)

               - Harta lumii,  după epoca lui Herodot - 
                                      (partea I-a) 


 1. Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc. ( W. Schiller, arheolog american ) 


 2. Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul. ( Nicolae Bălcescu ) 


 3. Pe tăbliţele de la Tărtăria, scrisul apare în teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult înainte de Sumer. ( R. Schiller, Reader`s Digest, 7, 1975) 


 4. Limba lor (a românilor) n-a putut fi extirpată deşi sunt aşezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât parcă nu s-ar fi luptat atâta pentru viaţă cât pentru o limbă. (Bonfini ) 


 5. Oare trebuie neapărat să ne lăudăm cu toţi care ne-au cucerit? (Oltea Predoiu, elevă în clasa a IV-a, ian.1980 ) 


 6. Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci vlahi (ROMÂNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum, îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane. ( Schlözer , Russische Annalen - sec XVIII ) 


 7. (La soldaţii români ) Dogma nemuririi sufletului, moștenită de la strămoșii lor geto-daci, îi făcea curajoşi fără margini, dispreţuitori faţă de orice pericol, poftitori de moarte (apetitus morti ) luptători cu hotărâre şi cu o întreprindere de speriat . (Metianus Capella) 


 8. Românilor, nu invidiaţi vechile popoare ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţă. (Michelet , 1859) 


 9. Da, am zis-o şi o voi repeta până voi putea fi auzit, că misiunea noastră este să dăm ştiinţelor arheologice pe omul Carpaţilor preistoric, ANTEISTORIC . (Cezar Bolliac). 


 10. (Zamolxen) era minunat de înţelept în filosofie. (Alfonso X El Sabio ) 


 11. Atunci ... de ce ai lăsat acasă atâtea deprinderi, un trai cât se poate de ademenitor şi o domnie plină de străluciri ... De ce te-ai silit împotriva firii, să-ţi aduci oştenii pe nişte meleaguri (geto-dacice) în care orice oaste străină nu poate afla scăpare sub cerul liber ? (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, XXI, 11-12) 


 12. Getul zdrenţăros sau scitul pribeag târându-şi avutul de ici-colo, n-au de ce să-l pizmuiască pe stăpânul celei mai întinse moşii ... Căci nicăieri ca printre aceşti pribegi nu întâlneşti mame maştere care-şi iubesc cu duioşie de adevărată mamă copiii vitregi. Aici nu întâlneşti soţie îngâmfată de zestrea ei şi mândră de adulterele ei sau de soţul ei din care a făcut un sclav! Zestrea cea mai frumoasă e socotită aici cinstea tatălui, virtutea mamei şi credinţa soţiei! (Horaţiu) 


 13. (Deceneu) i-a instruit pe geți în aproape toate ramurile filosofiei , căci el era în aceasta un maestru priceput. El i-a învăţat morala (...), i-a instruit în ştiinţele fizicii (...), i-a învăţat logica, făcându-i cu mintea superiori celorlalte popoare (...), demonstrându-le teoria celor 12 semne ale zodiacului, le-a arătat orbita lunii, şi cum globul de foc al Soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi până la apus, spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc.(Iordanes, Getica, XI , 69-70 ) 


 14. Românii , în decursul acestui lung interval , au dăinuit refugiaţi în munţi la adăpost de şuvoiul invaziilor . (...) Timpul n-a avut darul să ştirbească forţa, nici să slăbească speranţa geto-daco-românilor. Rămăsese aceeaşi rasă rezistentă, răbdătoare, întrucât se considera nemuritoare. (Abdolonyme Ubicini , 1886 ) 


 15. Neamul geţilor, care au fost mai războinici decât oricare dintre oamenii care au trăit cândva şi aceasta nu numai datorită tăriei trupului lor, dar şi pentru că astfel îi convinsese slăvitul lor Zamolxes. Crezând că nu mor, doar că îşi schimbă locuinţa, ei sunt mai porniţi pe lupte, decât ar fi înclinaţi să întrepindă o călătorie. (Iulian, Cezarii,Traian, 22)





                                - VA URMA -

Comentarii