-=- SĂ NE RECĂPĂTĂM MÂNDRIA PRIMORDIALITATĂȚII NEAMULUI NOSTRU STRĂBUN, ascunsă, adânc, de ”interesele ALTORA, STRĂINE nouă!...-=-

Un adevăr greu digerabil nu doar de către parveniții tineri din Europa răsăriteană, dar chiar și de către cei din Occident, la fel de tineri, este că nu doar chinezii, perșii, egiptenii sau eleniii se pot lăuda cu dovezi de civilizație antică sau elemente spectaculoase la fel de străvechi. 

 Ei bine, și noi, rumânii, avem așezări preistorice aparținând unor culturi vechi de zeci de mii de ani, mai vechi chiar și decât unele civilizații precum vestita Mesopotamie sau Vechiul Egipt din nordul Africii. 

 Unele așezări din Carpați sunt atît de vechi, încît cele din Mesopotamia și Egipt pălesc…și nu degeaba se spune de către foarte mulți cercetători că aceasta este vatra multor triburi care au creat popoare în alte părți ale lumii. 

Un exemplu sînt chiar celții care au populat Alpii, Germania, Iberia, Britania, aceștia coborînd din vechii cimerieni de la Marea Neagră, care cel mai probabil, mare parte dintre ei, se trag și din Cultura Cucuteni. 

 Să ne gîndim de pildă la culturile Cucuteni, Hamangia, ori Boian, întinse la est, respectiv la sud de Carpați, în mare parte pașnice, matriarhale, fascinante, pasionate de frumos, de artă și de olărit. 

 Au fost stabilite, cu certitudine matematică și arheologică, pe teritoriul Rumâniei de astăzi cu 4.000 – 7.000 de ani înaintea binecunoscuților daco-geți și romani (romanii doar pe o porțiune infimă din Geția), pentru care s-a creat o adevărată obsesie. 
Poate și pentru că de acolo avem cele mai multe dovezi materiale. 
 Nimic rău în asta, dacă nu am da însă la o parte și pagini de istorie veche mult mai importante, unele care au precedat marile și cunoscutele piramide egiptene, de exemplu! 

Dar ceea ce este remarcabil de știut este că din oamenii acestor culturi, s-a stabilit genetic, că ne tragem cea mai parte din rumânii de azi, fiind la fel pașnici ca și cei de atunci, ceea ce ne face niște urmași foarte fideli strmoșilor noștri cărora le-am moștenit felul lor de a fi. 

 Când ni se spune ”mămăligari’, deși este spusă cu intenția de a ne jigni ca popor, în fapt, invidioșii ne recunosc implicit vechimea matriarhală ale acelor vremuri fără ca ei măcar să știe!!! 

 Sintagma ”mămăliga greu explodează” este o trimitere directă la trecutul nostru matriarhal, în care strămoșii noștri apreciau mai presus decît orice Zeița Mamă, care era o Zeiță a Păcii, a Fecundității și a Pământului, și nu a oricărui pământ, ci exact a acestui pămînt căruia, însuși papa de la Roma i-a adus recunoașterea, ca fiind un tărâm al Maicii Domnului (Zeița Mamă)  

 Să dăm citire despre doar două așezări, mai vechi decît celebrele piramide egiptene: 

1. VÎRFU CÂMPULUI, Botoșani. 

 Toată Moldova și toată Basarabia este plină de urmele civilizației Cucuteni. 

 Vorbim despre o cultură care-și are începuturile pe la 5.500 î.Hr., adică cu 2.000 de ani înainte de construirea primelor piramide egiptene și cu 3.500 de ani înainte de... patriarhii din Biblie! 

 Este o cultură care a dăinuit timp de peste 2.700 de ani și care a lăsat în urma ei obiecte uluitoare de artă ceramică, dar și mărturii ale unei filozofii de viață atemporale uimitoare și încă de nepătruns și de explicat în întregul ei. 

 De exemplu, pe teritorul comunei Vîrfu Câmpului din Botoșani, în punctul numit ”La Temelii” (Ionășeni), s-au găsit numeroase fragmente ceramice de culoare neagră, brună sau gălbuie cu lustru și incizii specifice, iar astfel de descoperiri abundă pe tot teritoriul Moldovei, pentru că civilizația care le-a lăsat în urmă se întindea pînă departe, în stepele Ucrainei, acolo unde de asemenea această civilizație își are urmași. 
 Multe din frumusețile culturii se pot vedea la Iași la muzeul civilizației Cucuteni și la Muzeul Culturii Cucuteniene din Piatra Neamț. 

2. HÎRȘOVA, așezare veche de șapte (7) milenii.  

Hîrșova este o localitate cu vechime de 7.000 de ani! În partea de sud-est a localității, pe malul Dunării, se găsește o așezare neo-eneolitică dezvoltata sub forma unei coline de aproape 12 m ca urmare a distrugerii și refacerilor succesive a locuințelor din lut. 

 Cercetările de aici au identificat o comunitate care se ocupa cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului și creșterea animalelor. 

 Au fost identificate schimburi comerciale cu comunități de pe spații mult mai îndepărtate. 

Pe vatra localității se găsesc mai multe așezări din epoca bronzului și fierului, ceea ce arată o continuitate neîntreruptă de locuire în diferite etape ale dezvoltării umane. 

 Epocile următoare sunt bine ilustrate. 
 În antichitate, comunitățile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. 
Acestea s-au aflat în strânsă legătură cu orașele de pe litoralul vestic al Mării Negre (Histria și Tomis, cu deosebire).