-=- LEGILE BELAGINE, LEGILE NATURALE, LEGILE FIRII, STAU LA TEMELIA CIVILIZAȚIEI UMANE -=-

* DACIA PREISTORICĂ, 
PELASGII (ARIMINII) și 
LEGILE BELAGINE – 
LEGILE NATURALE sau 
LEGILE FIRII, care stau la  
TEMELIA CIVILIZAȚIEI UMANE *
                                  I




1. Aceste legi belagine sunt niste mostre uluitoare de înțelepciune si spiritualitate. 
 Ne miram însă că au rezistat timpului și au putut fi traduse sau transmise cumva până la noi. 
 Până de curând se considera că nu au rămas dovezi scrise de pe vemea dacilor și iată că aceste legi belagine sunt mai vechi si decât dacii. 

Legile belagine (sau Legiile/Învățăturile lui Zalmoxes) „stau la baza civilizației umane“ (Fontes II p.19). 
 Aceste legi erau codul după care trăiau, în urmă cu mii de ani, pelasgii, înaintașii tracilor. 

 Pelasgii, erau consideraţi de vechii greci, (greci care au venit mult mai târziu pe pământurile Eladei din Nord),  ca fiind „dioi“, („divini“) și de aceeaşi origine cu zeii, (Homer-Iliada X, 422-426, 441), făuritori ai unei culturi și ai unei civilizaţii superioare care 
s-a impus în toată lumea, stârnindu- le astfel admiraţia și recunoaşterea superiorităţii. 

 Belaginele erau puse în versuri și, deasemenea, se cântau.  

BELAGINELE – EXPRESIE A DĂINUIRII MILENARE A VALAHILOR ÎN ISTORIE  

 „Societatea umană a înregistrat în evoluţia ei de-a lungul istoriei, populaţii care s-au distins prin nivelul înalt al civilizaţiei, exprimată în formele organizării socio-economice şi ale celei spirituale. 
 Despre civilizaţia pelasgilor, înaintaşii geto-daco-românilor, ai valahilor, au scris, sau au vorbit, mai toţi învăţaţii sau personalităţile antichităţii şi aceștia n-au fost puţini. 

Acest lucru este explicabil, dacă ne gândim că pelasgii au roit din centrul originar, spaţiu vechi primordial, civilizator, aflat în zona carpato-danubiană, în toate direcţiile. (dr. N. Săvescu “Noi nu suntem urmaşii Romei”). 

 În urmă cu 12 milenii, pe acest teritoriu sunt menţionate în documentele antice, universităţile zalmocsiene, prin care au trecut mari nume ale antichităţii. 

 Atestată documentar este însă HESTIA-ISTA-VESTA- 2500 î.H., ca Mare Preoteasă a Colegiului Fecioarelor-ştiutoare de carte. 

 Aceasta conducea regatul feminin al geto-dacilor “ce avea la bază cel mai vechi cod de legi scrise din lumea antică, cod cunoscut sub numele de BELAGINE sau 
„Legile Frumoase.” (D. Bălaşa – “Basmul Romanizării”). 

 Herodot-lib. I 211, aminteşte de un rege al agatârşilor Anacharsis care era contemporan cu Numa Pompiliu al Romei-694 î.H., “care a compus o lucrare în versuri despre legile scyţilor păstori”. 
  

N. Densușianu „Dacia Preistorică”. 
Redactarea legilor scite sau agathârşe, atribuite lui Anacharsis e mult mai veche, ţinând cont de faptul că turdulii sau turditanii din Peninsula Italică, care s-au desprins în timpuri”obscure” din Arealul Transilvaniei, aveau, cum spune Strabon: ”un codice de legi vechi de 6000 de ani după mărturisirea lor ” Despre legile agathârşilor scrise şi cântate, vorbeşte şi Aristotel(Pobl. Sect.-xix, 28). 


 Putem accepta că aceste legi, date geţilor, sunt de origine divină, cum susţin unii, numai având în vedere faptul că, pelasgii făuritorii unei culturi şi ai unei civilizaţii superioare, erau consideraţi de vechii greci, care au venit mult mai târziu pe pământurile Eladei din N, ”dioi”, („divini”), de aceeaşi origine cu zeii, (Homer-Iliada X, 422-426, 441) stârnindu-le admiraţia şi recunoaştera superiorităţii. 

 Existenţa pelasgilor antici consemnează pe un rege bărbat, numit ZALMOXA
 Numele ni-l arată ca fiind un slujitor al lui Zalmocsis, menţionat la jumătatea mileniului al II-lea. (1400 î. d. H.), mare legislator. 

Scriitorul Lamblicus (33 î.e.n. ) adaugă că Zalmoxa-tracul , “le-a întocmit legile” şi “le-a scris”. 

 Credem că acesta a reconsiderat aceste legi, în raport cu cerinţele timpului, rescriindu-le, aşa cum, de fapt, a făcut şi DECENEU. 

 La începuturi în adâncul vremii, Belaginele au fost impuse şi cu ajutorul vestalelor ştiutoare de carte.

Deceneu, Marele Iniţiat şi Rege al dacilor, preocupat de cultivarea supuşilor săi, cum spune şi Herodot, a transcris aceste legi şi ele se păstrează până astăzi sub numele de BELAGINE” (Fontes II p.416-417),şi tot el este cel ce a simţit nevoia să revizuiască şi să impună mai cu hotărâre, actualizând, LEGILE VECHI.

                                           (Referințe, Prof.Maria Ciornei)


Comentarii

Trimiteți un comentariu