-=- POEZIA și SCRISOAREA ZILEI- de la un ROMÂN TREZIT -=- (Autor: Mitică Rusu - Hoogstraten 2019)

       
          --  SCRISOARE CĂTRE ȚARĂ...!

...M-am născut în România, undeva în nordul țării 
Limba-mi sfântă şi cultura, n-am s-o pot lăsa uitării...
Într-o casă de la țară, chiar modestă pot a spune 
Am văzut lumina zilei, şi-am venit în astă lume...

Am crescut precum lăstarul, ce cată mereu lumina
Din pământul Bucovinei, mi se trage rădăcina...
Sunt mândru de a mea țară, de pământ şi de ogor
Şi unde m-oi duce-n lume, de ele o să-mi fie dor...!

...Sunt român...român îmi zice, şi pe unde oi păşi
Cu numele țării mele, peste tot mă voi mândri...
Biata țară nu-i de vină, la fel nici numele ei
Că-i condusă-nspre ruină, de tâlhari şi de mişei...!

Se răsucesc în mormânt, voievozi de-odinioară
C-au murit cu toți luptând, să ne lase nouă o țară...
Însă voi fără ruşine, țara toată-ați cotropit-o
Şi-ați furat munca de veacuri, ce cu greu alții-au zidit-o ...

Fiecare om politic, şi parlamentar distins
Visează să fure-o viață, fără ca să fie prins..
Şi cu multă aroganță, fel de fel de legi scorneşte
Când n-o mai putea să fure, să fie plătit regeşte...

Faceți legi fără ruşine, din gândirile penale
Să vă fie vouă bine, s-aveți pensii speciale...
Iar omul de rând să rabde, mai mult...să se umilească
Cu trudă şi suferință, vouă să vi le plătească...

Unde eşti bătrâne Mircea, ce cu al tău buzdugan
Ai slujit cu suflet țara, din hotar până-n hotar...?
Unde eşti Mihai Viteazul, domnitorule vestit
Ce-ai făcut prima unire, şi pe români i-ai unit...?

Unde eşti Mărite Ştefan, să-i întrebi pe toți în parte
De ce țara-i dezbinată, şi românii-s hăt...departe ?
Unde eşti tu Țepeş Doamne, ca să-i tragi pe toți în țeapă
Să-i arunci în fundul ocnei, fără hrană...fără apă...!!

Asta meritați cu toții, pui de şerpi şi de năpârcă
C-ați parazitat o țară, stând poporului în cârcă...
Sunt deja vreo trei decenii, de când stați ca viermii-n rană
Şi vă schimbați la putere, prin rotație vicleană...!

Nu ştiu dac-o fi să fie, vreo schimbare-n astă țară
Eu mai mult nu pot a face, c-un stilou şi-o călimară...
Pot decât să strig în versuri, a mea durere-ostenită
Durere ce-mi sapă-n suflet, pentru țara-mi chinuită...!!! 
(Autor: Mitică Rusu-Hoogstraten 2019)

Comentarii