- SINGURUL NEBUN…-
(Autor…Dorin Dumitriu)
Mulţi sunt nebuni dar nu-i niciunul
Mult mai nebun ca mine însumi,
Că toţi nebunii lumii îşi au leacul
Doar mie, n-are ce să-mi facă nimeni !
Eu sunt nebun, bolnav de boala ţării
Sunt singurul nebun după trecut,
Şi am ajuns în culmea disperării
Că se distrug toate cătunele pe rând !
Eu sunt nebun, bolnav de un popor
Care îşi pierde satul ancestral,
Şi sufăr crunt că-n nebunia lor
Românii mei îşi vând propriul ogor!
Ca mine doar salcâmii sunt nebuni
Şi-nnebunesc mereu, în fiecare primăvară,
Dintre atâtea milioane de români
Numai nebunii simt miresmele spre seară !
Mai sunt nebuni, câţiva confraţi poeţi
Ei suferă la fel ca mine, pentru ţară,
Dar guvernanţi şi domni analfabeţi
Dau ordonanţe, să ne pună-n fiare !
Eu sunt nebun, bolnav de dorurile voastre
De lacrimi, de nevoi, de neputinţă,
Eu sunt bolnav de casele cu porţi albastre
În care zac bătrâni în sărăcie şi în suferinţă!
În care prunci plângând aşteaptă
Lângă bunicii ce se sting pe drum,
Părinţi plecaţi în lumea largă
Şi-atunci, îi mulţumesc lui Dumnezeu că sunt nebun...
- SINGURĂTATEA COPILULUI ROMÂN...-
(Autor…Dorin Dumitriu)
Mulţi sunt nebuni dar nu-i niciunul
Mult mai nebun ca mine însumi,
Că toţi nebunii lumii îşi au leacul
Doar mie, n-are ce să-mi facă nimeni !
Eu sunt nebun, bolnav de boala ţării
Sunt singurul nebun după trecut,
Şi am ajuns în culmea disperării
Că se distrug toate cătunele pe rând !
Eu sunt nebun, bolnav de un popor
Care îşi pierde satul ancestral,
Şi sufăr crunt că-n nebunia lor
Românii mei îşi vând propriul ogor!
Ca mine doar salcâmii sunt nebuni
Şi-nnebunesc mereu, în fiecare primăvară,
Dintre atâtea milioane de români
Numai nebunii simt miresmele spre seară !
Mai sunt nebuni, câţiva confraţi poeţi
Ei suferă la fel ca mine, pentru ţară,
Dar guvernanţi şi domni analfabeţi
Dau ordonanţe, să ne pună-n fiare !
Eu sunt nebun, bolnav de dorurile voastre
De lacrimi, de nevoi, de neputinţă,
Eu sunt bolnav de casele cu porţi albastre
În care zac bătrâni în sărăcie şi în suferinţă!
În care prunci plângând aşteaptă
Lângă bunicii ce se sting pe drum,
Părinţi plecaţi în lumea largă
Şi-atunci, îi mulţumesc lui Dumnezeu că sunt nebun...
- SINGURĂTATEA COPILULUI ROMÂN...-
(Autor…Dorin Dumitriu)
Îmi așteptam părinții tot plângând
Uitându-mă prin gardul vechi, afară,
Azi alți copii plâng așteptând
Părinții ce-s plecați în altă țară.
Uitându-mă prin gardul vechi, afară,
Azi alți copii plâng așteptând
Părinții ce-s plecați în altă țară.
Ai mei se întorceau spre seară
Și îi vedeam atât de obosiți, acasă
Azi alți copii stau cu privirea goală
Că n-au părinții lângă ei la masă.
Și îi vedeam atât de obosiți, acasă
Azi alți copii stau cu privirea goală
Că n-au părinții lângă ei la masă.
Întoarce Doamne timpul o secundă
Să fiu din nou copil și să-i aștept,
Și nu lăsa copii de azi să plângă
Citind aceste versuri scrise de poet.
Să fiu din nou copil și să-i aștept,
Și nu lăsa copii de azi să plângă
Citind aceste versuri scrise de poet.
Fă, Doamne pentru ei un bine
Și dă-le lor,te rog, copilăria mea,
Chiar dacă astăzi ei nu cred în tine
Da-le un strop din fericirea mea.
Și dă-le lor,te rog, copilăria mea,
Chiar dacă astăzi ei nu cred în tine
Da-le un strop din fericirea mea.
Să simtă ei ce am simțit atunci și eu,
Când îmi vedeam părinții asudați,
Chiar de eram săraci și trăiam greu
Eram mai fericiți ca mulți dintre bogați.
Când îmi vedeam părinții asudați,
Chiar de eram săraci și trăiam greu
Eram mai fericiți ca mulți dintre bogați.
La ce-s de trebuință banii
Cu ei nu-ți poți cumpără părinți,
Copii părăsiți nu înțeleg sărmanii
De ce cresc singuri, și-atât de oropsiți .
Cu ei nu-ți poți cumpără părinți,
Copii părăsiți nu înțeleg sărmanii
De ce cresc singuri, și-atât de oropsiți .
De ce atunci când vor să spună mamă
Se uită-n jur plângând și nu au cui,
Și stau lângă un gard privind afară,
Strigând în șoaptă mamă...orișicui ?
Se uită-n jur plângând și nu au cui,
Și stau lângă un gard privind afară,
Strigând în șoaptă mamă...orișicui ?
(Versuri: Dorin Dumitriu)
Comentarii
Trimiteți un comentariu