-=- Serial: DOVEZI ALE IDENTITĂȚII NOASTRE MULTIMILENARE : ” Tăbliţele de la Sinaia” (15) -=- (autor CONSTANTIN OLARIU)
-- TĂBLIȚELE DE LA SINAIA --
(15)
(autor CONSTANTIN OLARIU)
În localitatea Valcepol din Bulgaria care era pe atunci Mesia(Moesia) antică) s-a descoperit o construcție funerară(?) compusă dintr-o încăpere mică lipită de o încăpere mare dreptunghiulară, care la rândul ei este lipită de o încăpere circulară cu acoperiș în formă de boltă.
O constructie asemănătoare a fost descoperită în localitatea Strelcea, vechimea lor fiind pe la mijlocul secolului IV î.e.n.
Să remarcăm asemănarea extrem de mare a construcțiilor de la Șinca Veche și cele din Bulgaria, ca dovadă de necontestat a unității religioase a populațiilor de la nordul și sudul Istrului.
Iar acest model de constructie religioasă se regăsește identic în bisericile noastre ortodoxe și care diferă de bisericile celorlalți ortodocși sau catolici.
Trebuie reținută și asemănarea dintre vetrele de cult de la Sighișoara și Plovdiv, care au în centru ca simbol al sacrului crucea înscrisă în cerc!
Tăblițele strămoșilor ne amintesc de galii cei roşcati, care trăiau în Galileea, iar J. Flavius ne spune că esenienii (galii cei roşcati la care s-au refugiat rumunii cu trupul lui Ili mort cum ne spun tăblițele), când intrau în comunitate primeau pentru uz personal un veșmânt alb, o cingătoare din sfoară, o toporișcă și cărțile sfinte pe care trebuia să le păzească cu mare grijă.
Ei locuiau în Orient(Galileea) unde se duceau solomonarii noștri, într-un loc pietros şi cu multe peșteri, vecin cu Marea Moartă și aveau năravul de a scrie și a răspândi învățăturile religioase pe care le-au luat de la geți.
Amintirea acelor evenimente istorice, neamul nostru a păstrat-o în legendele solomonarilor, iar legăturile românilor cu geții nu este o plăsmuire!
Boero Bisto este unul dintre puținii conducători amintiți de izvoarele antice de la care ne-au rămas tablitele 36 – 44.
Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător.
Cuvîntul boero nu vine de la slavi, ci a fost un titlu folosit de geții din Ardeal și Banat.
Mai apare și pe alte tăblițe la boero Biseto I și boero Biseto II și la un flăcău get tot boero Biseto, care îsi căuta soață în neamul bastarnilor.
Tot pe aceste tablite sunt amintite moartea fiului lui Bisto și conflictul cu bastarnii (T20).
Ultimul conducător al geților a fost Diogio/Diegio, care a încheiat pacea din Panonia la anul 89, fiind menționat de romani cu numele de Diegis.
Numele de Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo
(dage: adunare + bala: a conduce, fiară, steagul geților)
Datorită acestei confuzii a romanilor, specialiştii noștri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui ...Decebal!
Ori la geti functia de mato era o functie electivă și nu ereditară, situație identică și la emeși(sumerieni) cu lugal (conducătorul civil).
- VA URMA -
(15)
(autor CONSTANTIN OLARIU)
În localitatea Valcepol din Bulgaria care era pe atunci Mesia(Moesia) antică) s-a descoperit o construcție funerară(?) compusă dintr-o încăpere mică lipită de o încăpere mare dreptunghiulară, care la rândul ei este lipită de o încăpere circulară cu acoperiș în formă de boltă.
O constructie asemănătoare a fost descoperită în localitatea Strelcea, vechimea lor fiind pe la mijlocul secolului IV î.e.n.
Să remarcăm asemănarea extrem de mare a construcțiilor de la Șinca Veche și cele din Bulgaria, ca dovadă de necontestat a unității religioase a populațiilor de la nordul și sudul Istrului.
Iar acest model de constructie religioasă se regăsește identic în bisericile noastre ortodoxe și care diferă de bisericile celorlalți ortodocși sau catolici.
Trebuie reținută și asemănarea dintre vetrele de cult de la Sighișoara și Plovdiv, care au în centru ca simbol al sacrului crucea înscrisă în cerc!
Tăblițele strămoșilor ne amintesc de galii cei roşcati, care trăiau în Galileea, iar J. Flavius ne spune că esenienii (galii cei roşcati la care s-au refugiat rumunii cu trupul lui Ili mort cum ne spun tăblițele), când intrau în comunitate primeau pentru uz personal un veșmânt alb, o cingătoare din sfoară, o toporișcă și cărțile sfinte pe care trebuia să le păzească cu mare grijă.
Ei locuiau în Orient(Galileea) unde se duceau solomonarii noștri, într-un loc pietros şi cu multe peșteri, vecin cu Marea Moartă și aveau năravul de a scrie și a răspândi învățăturile religioase pe care le-au luat de la geți.
Amintirea acelor evenimente istorice, neamul nostru a păstrat-o în legendele solomonarilor, iar legăturile românilor cu geții nu este o plăsmuire!
Boero Bisto este unul dintre puținii conducători amintiți de izvoarele antice de la care ne-au rămas tablitele 36 – 44.
Pe două din ele se povesteşte despre tentativele de asasinat asupra marelui conducător.
Cuvîntul boero nu vine de la slavi, ci a fost un titlu folosit de geții din Ardeal și Banat.
Mai apare și pe alte tăblițe la boero Biseto I și boero Biseto II și la un flăcău get tot boero Biseto, care îsi căuta soață în neamul bastarnilor.
Tot pe aceste tablite sunt amintite moartea fiului lui Bisto și conflictul cu bastarnii (T20).
Ultimul conducător al geților a fost Diogio/Diegio, care a încheiat pacea din Panonia la anul 89, fiind menționat de romani cu numele de Diegis.
Numele de Decebal vine din confuzia cuvintelor dage balo
(dage: adunare + bala: a conduce, fiară, steagul geților)
Datorită acestei confuzii a romanilor, specialiştii noștri l-au descoperit pe uzurpatorul Regalianus că se trage din neamul lui ...Decebal!
Ori la geti functia de mato era o functie electivă și nu ereditară, situație identică și la emeși(sumerieni) cu lugal (conducătorul civil).
- VA URMA -
Comentarii
Trimiteți un comentariu