-=- SĂ CINSTIM și, mai ales, SĂ CUNOAȘTEM ADEVĂRATA ISTORIE A NEAMULUI NOSTRU STRĂVECHI, partea a V-a -=-

                    - TITANII și GIGANȚII -
                              (partea a V-a)
                                   (România Megalitică) 


 De la grămăticii Apollodor și Ilygin aflăm numele mai multor Giganți care s-au remarcat în luptele cu deii: Comșa, Bala, Porcu, Ianes, Alemân și Crăciun. Ce mai e de comentat?! Numele sunt atât de românești,  încât alte argumente ar fi inutile. Ne aflăm, așadar, în regiunea controlată de vechii Giganti. 

În treacăt, vom aminti aici despre gugani(gugulani), o comunitate aparte, răspândită în județele Mehedinți și Gorj, singurii care au păstrat o dialectică străveche și par a fi cel mai mult legați de poporul gigantic. 

Poate cele mai interesante mențiuni despre Giganți se găsesc în scrierile... iudaice
Vechii iudei îi numesc “Gog și Magog”, cea mai cunoscută legendă privitoare la ei, aflând-o din scrierile lui Ezechiel. 

Într-una dintre profețiile sale, acesta îi amenință/avertizează pe evrei că Iehova va aduce asupra țării lor pe regele Gog din tara Magog, cu oastea sa cea frumoasă, înarmată cu scuturi, coifuri, săbii, lănci, arcuri și săgeți. 
Acest popor venit dinspre Miazanoapte va fi însoțit și de alte popoare, care vor năvăli ca o furtună asupra țării lui Israel. 
Vor cutreiera pământul, îi vor duce pe evrei în captivitate, dar vor fi la rându-le distrusi de mânia Cerului, odată ce-și vor fi încheiat misiunea. 
Profetul Ieremia, care trăise înaintea lui Ezechiel, vorbește despre același popor, numit “prădătorul ginților”, venit dintr-o țară îndepărtată din Miazănoapte și vorbind o limbă pe care evreii nu o înțeleg. 
“Oameni cruzi”, spune Ieremia, “cu voci tunătoare, mai iuți decât vulturii, toți războinici neînfricați, vor împresura cetatea Ierusalimului, vor distruge toate celelalte cetăți ale lui Iuda și vor preface țara evreilor într-un imens pustiu. 
Așa vor ajunge evreii sclavii străinilor, pe un pământ care nu este al lor”. 

Dar cea mai cunoscută profeție bibilică rămâne Apocalipsa lui Ioan Teologul. 
Vorbind despre “timpurile cele din urma”, profetul ne spune că “atunci când se vor împlini o mie de ani de când balaurul cel străvechi (Typhon, diavolul, Satana) a fost închis în adâncuri, acesta va fi eliberat și va aduna mulțime de oameni, pentru că poporul lui Gog si Magog este răspândit în toate colțurile pământului”
Trebuie precizat că evreii străvechi înțelegeau prin “poporul lui Gog si Magog”, triburile din neamul geților. 

În felul acesta, prezicerile lui Ioan, Ezechiel, Ieremia capătă o semnificație aparte … 
La rându-i, Sfântul Augustin confirmă aceste interpretări, chiar dacă nu este de acord cu ele în totalitate: 
“Gințile acestea, pe cari Apocalipsul le numește Gog și Magog, nu sunt a se înțelege astfel, ca și cum ar esista în unele părți ale pământului, niște barbari  constituiți sub numele acesta sau, precum îi numesc unii, Geți și Massageți”

La fel, din oracolele sibylline rezultă că tărâmul în care locuiau popoarele Gog și Magog se afla situat la nordul Thraciei, o țară salbatică si neospitalieră, expusă vânturilor, ploilor și gerului cumplit, dar totodată un loc fecund, cu pământ bogat și, pe alocuri, cu climă blândă. 

Aceste ginți il luaseră prizonier chiar și pe Alexandru, dar acesta a reușit să scape, a adunat oștire mare și a cucerit această țară aflată lângă strâmtorile Caucazului. 
Cei învinși s-au retras între doua piscuri de munte, așa că învingătorul a ridicat acolo o poartă înaltă și lată, din bronz ori din fier, și a închis pasul acela. 
“De acolo, gințile acestea vor mai ieși doar la capătul lumii pentru a invada Israelul”, spune legenda. 
Împreună cu Gog si Magog, Alexandru mai închisese alte 37-40 de popoare. 
Numele acestora, potrivit “Revelationes” scribului Metodiu (sec. VIII-IX), ar fi urmatoarele: Gog si Magog, Marson, Mosach, Thubal, Anog, Ageg, Athenal, Cephar, Pothim,Hei, Libii, Gumei, Pharilei, Ceblei, Lamarchiani, Charchanii, Amathartae, Agrinardi, Alan, Anufagi, Cynocephali.
(Sursa: “Dacia preistorică”, Nicolae Densușianu)



                                         (romaniamegalitica.blogspot.com)

                               - VA URMA - 

Comentarii