-=- Serial: DESCÎNTECUL GETO-RUMÎNESC ȘI FIZICA CUANTICĂ , partea a IV-a -=- (Preluare Thraxus Ares)

                - DESCÎNTECUL GETO-RUMÎNESC ȘI                                                FIZICA CUANTICĂ - 
                                         (publicat de Thraxus Ares)
                                                       (partea a IV-a)

    În creaţia poetică a lui Ovidius (43 î.Hr.-17 d.Hr.), completată în timpul exilului său la Tomis-Constanţa (8-17 d.Hr.), erau menţionate multe plante medicinale care creşteau în spaţiul carpato-danubian şi mai ales la Marea Neagră (Pontus Euxinus).  

Platon, în dialogul său Charmides, pomeneşte leacurile şi descîntecele medicilor geți, în cuvintele: 

 ”Aşa stau lucrurile, Charmides, şi cu descîntecul nostru. L-am învăţat cu prilejul unei expediţii, de la unul dintre medicii din Tracia ai lui Zalmoxis, despre care se zice că au darul de a te face nemuritor.” 

 Tot el consemnează principiile holiste ale medicinei getice, punîndu’le în gura unui medic din Tracia al lui Zalmoxis: 

”Zalmoxis, regele nostru, care este un zeu şi un mare înţelept, ne învaţă că, după cum e nepotrivit să încercăm îngrijirea ochilor fără să vindecăm întâi capul, tot la fel, nici capul nu poate fi îngrijit nesocotind trupul; avînd în vedere acest adevăr, trupul trebuie să fie îngrijit, în acelaşi fel, într’un mod potrivit, împreună cu sufletul. Căci motivul pentru care medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli este acela că ei nu cunosc tainele întregului pe care-l au de îngrijit. Dacă acest întreg e bolnav, atunci nici partea nu poate fi sănătoasă. Dacă însă partea tulburată va fi vindecată, atunci şi întregul va fi din nou armonios, aşa cum trebuie să fie, iar omul va trăi mult timp, plin de vigoare, bun la suflet şi fericit. Căci toate se trag din suflet, atît cele rele, cît şi cele bune ale trupului şi ale fiinţei noastre întregi, revărsîndu’se din suflet, aşa cum se răsfrîng de la cap asupra ochiului. Ca urmare, mai întâi sufletului trebuie să-i dăm îngrijire, dacă vrem ca deopotrivă capul şi restul trupului s-o ducă bine. Iar sufletul se îngrijeşte cu descîntece. Să nu te laşi înduplecat să îngrijeşti capul nimănui, dacă nu-ţi va fi încredinţat mai întîi sufletul spre îngrijirea prin descîntec. Aceasta este greşeala pe care, acum, o săvîrşesc oamenii, încercînd să vindece o parte fără cealaltă.” 

Oameni mari ai istoriei au vorbit și au scris cu respect și admirație despre stămoșii noștrii. 

 Cu toate acestea mult timp, descîntecul a fost considerat de către știința materialistă doar o superstiție băbească. 

Cercetătorii rumîni nici acum nu-l socot demn de studiat în profunzime. 

                                      - VA URMA -