Iată cum:
• Ferma familială țărănească (în fermă muncesc doar membrii familiei și excepțional sezonieri) constituie peste 90 % din totalul fermelor comerciale din aceste țări;
• Ferma familială țărănească (țăran = bauer în Germania sau paysan în Franța) constituie coloana vertebrală filosofică a clasei mijlocii germane sau franceze);
• Menținerea familiei ca nucleu generator de prosperitate și sănătate pentru Germania este vitală și, de aceea, au gândit un mecanism de organizare socială seculară (rolul social, cultural și economic al fiecărui membru al familiei - vezi mai jos);
• Prin structuri economice financiare la care familia este acționară (Franța: Credit agricol cu 41 de miliarde de euro buget anual; Groupama cu 42 de miliarde de euro; Presa agricolă națională - peste 100 de reviste profesionale sectoriale în care familia este acționară;)
• Prin structuri organizatorice de politică agricolă: Camera Agricolă la care majoritatea populației agricole a Franței și Germaniei participă la vot și cu candidați în alegeri;
• Prin structuri de înlocuire temporară a familiei țăranului pentru weekend și concediu, cu alte familii de țărani candidați la instalare;
• Prin structuri cooperative economice (intra-familiale și inter-familiale) la peste 90 din schimburile de produse economice; • Prin structuri neguvernamentale familiale (Franța are peste
1.000.000 de ong-uri formate în mare parte din membrii unei familii)
Cum este structurată economic familia țăranului german și francez?
-- Funcțiile economice ale țărăncii în fermă:
• țăranca se ocupă de gestiunea financiară a fermei;
• țăranca se ocupă de gestiunea agro pensiunii;
• țăranca se ocupă de vânzarea produselor din fermă;
• țăranca se ocupă parțial de activitățile de procesare din fermă
-- Funcțiile economice ale țăranului în fermă:
• țăranul se ocupă de activitățile de producție materie primă și, parțial, de activitățile de procesare;
• țăranul participă la schimburile de experiență profesionale;
• țăranul se ocupă de relațiile cu lumea sindicală agricolă;
• țăranul se ocupă cu relațiile cu camera agricolă (comunală, județeană, regională, națională);
• țăranul preia de multe ori responsabilități politice (consilier local, județean sau regional, prefect, deputat, senator);
• țăranul se ocupă de relațiile cu structurile economice în comun ale agricultorilor din zonă (cooperative de procesare, de aprovizionare, de distribuție, cercuri de mașini);
• țăranul se ocupă de activitățile economico-culturale din fermă sau exterior;
• țăranul se ocupă de structurile de întrajutorare ale agricultorilor
-- Funcțiile economice ale copiilor, părinților, bunicilor țăranilor în cazul familiilor lărgite:
• tații și bunicii ajută țăranul în fermă pe zona de procesare;
• mamele și bunicile ajută țăranca pe zona de procesare, gestiune a vânzării și în special a monitorizării străinilor din fermă (turiști, vecini);
• copiii participă cu bunicii la activitățile din fermă în funcție de vârsta lor (supraveghere animale; fermă agro pedagogică)
• Orice atac din partea dușmanului familiei naturale este eliminat din fașă de către guvernele acestor țări europene, prin evitarea fragilizării economice a economiei naționale.
Dacă o verigă dispare din acest lanț familial, se rupe iremediabil lanțul valoric al economiei germane și franceze.
Ba mai mult, Franța și Germania asigură majoritatea alimentelor în România din ferme familiale (din 70 % alimente ce se importă din afară) după cheltuirea paradoxală a 20 de miliarde de euro în agricultura românească.
Să îndrăznești să spui, (în Germania sau Franța), ca Ministru al
Agriculturii că vei cheltui 20 de miliarde de euro ca să mănânci alimente românești, de exemplu, înseamnă sinucidere politică imediată.
Nu apuci mai mult de o oră înainte de a fi demis, repudiat public și scos definitiv din viața politică.
(autor AVRAM FIȚIU)
ACEST MOD DE VIAȚĂ A FOST VIABIL ȘI LA NOI PE VREMEA VOIEVOZILOR...
și...DOAR ACEST MOD DE VIAȚĂ ESTE GARANȚIA DĂINUIRII ȘI PROSPERITĂȚII UNUI POPOR!
PE CÂND, DIN NOU, ȘI PE LA NOI?!...
Comentarii
Trimiteți un comentariu