-=- PLANTE SĂLBATICE CE POT FI CONSUMATE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ -=-

-- Plante salbatice comestibile la început de primăvară --

Hrana pe care o avem azi pe tarabe este o selectie scurta si slaba din tot ceea ce Natura ne-a lasat pentru a ne hrani trupul si sufletul. Cu putina cercetare si educatie putem redescoperi plantele comestibile aflate peste tot in jurul nostru, multe dintre ele cu un gust si o aroma fabuloasa, care ne vor face sa ne re-indragostim de tot ce e cu adevarat natural.
Viul cu viu se hraneste. Aceste plante salbatice pastreaza in ele informatia genetica de mii de ani, nefiind alterate sau “imbunatatite” pentru consum. Astfel, pe langa un gust bun beneficiem si de o nutritie adevarata, care ne hraneste celulele cu viata.
Iata, astfel, pentru curiosii si iubitorii de Natura, totodata, o lista de plante salbatice comestibile pe care le putem culege si gati la inceput de primavara:

1. Urzica (Urtica dioica – Urzica mare)

Incep lista cu regina plantelor salbatice comestibile. Urzica a fost si este utilizata pe tot teritoriul Romaniei intr-o multitudine de retete, fiind totodata planta de leac si de uz gastronomic. Cum mai demult nu exista o diferenta mare intre uzul gstronomic si uzul plantelor de leac, astazi mai intalnim cateva plante care cad sub aceasta categorie.
O intalnim in lastarisuri, la marginea padurilor, in livezi si zone umbroase, umede, deseori preferand solurile ingrasate natural de prezenta umana sau animala.

Perioada de recoltare: sfarsitul lui februarie – noiembrie, uneori pana la prima zapada

2. Papadia (Taraxacum officinale)

Putem intalni Papadia mai peste tot, indicat fiind sa o culegem din locuri curate: poieni, fanete, gradini, etc. Primavara frunzele tinere de papadie nu sunt inca atat de amare, putand fii consumate in salate proaspete, supe, fierturi, sucuri, ceaiuri, etc. Datorita compusilor sai bio-activi stimuleaza digestia si echilibreaza problemele digestive, fiind detoxifianta si diuretica.

Perioada de recoltare: martie-aprilie

3. Lăstarii de Papură  

(Typha Angustifolia si Typha Latifolia)

Papura o gasim in locurile apoase, umede, pe marginea baltilor, lacurilor si apelor lin curgatoare. Papura este o planta foarte versatila, locuitorii satelor din Delta Dunarii oferindu-i numeroase intrebuintari, de la planta gastronomica, hrana pentru animale, planta medicinala, de uz estetic si foarte des utilizata ca si material de constructii si de impletituri.
Uzul ei gastronomic incepe primavara cand rizomii si lastarii proaspeti se recolteaza si se soteaza in unt, sau se folosesc in diverse mancaruri, precum un sparaghel. Acestia se mai pot recolta pana vara tarziu, pastrand doar partea frageda de la baza mladitelor.
Florile se recolteaza la inceputul verii sau primavara tarziu, desfacand frunzele crescute cilindric in jurul lor. Se recolteaza atat florile de tip masculin cat si cele de tip feminin, ambele avand un gust delicios, asemanator porumbului. Se consuma crude, in salate, sau sotate.
De la Papura se mai consuma si polenul. Spre mijlocul verii inflorescentele masculine produc o abundenta de polen galben care poate fi colectat si consumat crud, in iaurt, sucuri de fructe, salate sau cereale. Cu polenul de papura se ingroasa supele, sosurile sau se poate adauga in preparatele pe baza de faina. Pentru colectare se foloseste o punga de hartie, se apleaca varful papurei si se scutura polenul. Se pastreaza intr-un loc racoros, ferit de umezeala.
Ultima parte a papurei, radacina, se recolteaza de vara pana la urmatoarea primavara, practic se poate recolta pe tot parcursul anului. Aceasta se foloseste pentru a se extrage faina de papura, un inlocuitor bun pentru grau, in orice reteta.
Papura este un atiseptic natural, popoarele americane folosind-o pentru tratarea ranilor si a infectiilor. Substanta gelatinoasa aflata intre frunze se foloseste pentru dezinfectarea ranilor mici. Acest jeleu este totodata un analgezic puternic, putand fi ingerat sau aplicat local pentru a usura durerile si inflamatiile. Fiind un coagulat eficient, preparatele pe baza de papura echilibreaza menstruatiile abundente, ameliorand anemiile.

Perioada de recoltare: martie-octombrie

4. Varfurile tinere de hamei 

(Humulus Lupulus).

Hameiul este o planta cataratoare, pe care o intalnim in lunci, paduri, si uneori pe garduri, unde-i place foarte bine. Mult-cunoscut pentru bautura acidulata, care face deliciul romanilor de pretutindeni, varfurile tinere de hamei sunt folosite inca si in bucataria populara romaneasca, gatite precum sparanghelul, sotate in unt, murate, sau adaugate la diverse preparate dupa imaginatia fiecaruia: rissoto, paste, etc.
Se culeg varfurile tinere, frunze proaspete şi tije din tulpinile mai crude. Varfurile se culeg cand ajung la dimensiunea de 20-25 cm si sunt cu atat mai bune cu cat sunt mai maricele. 
Hameiul are o actiune usor sedativa, calmand sistemul nervos central.

Perioada de recoltare: martie-aprilie

5. Racovina sau Racoina 

(Stellaria Media)

O putem gasi aproape in orice spatiu verde, de la campie si pana la deal si munte.
Este o planta taratoare, de mici dimensiuni, cu frunzulite de 1-1,5cm, de un verde crud, cu aspect lucios, suculent. Racovina o mai putem recunoaste si dupa florile micute si albe, care apar de la inceputul lui martie si pana toamna tarziu, si ele fiind comestibile.
Se culeg frunzele si florile si se poate folosi in salate, supe, sau se poate adauga la pesto, simpla sau in combinatii cu alte verdeturi crude. 

Perioada de recoltare: martie-noiembrie

6. Traista ciobanului 

(Capsella bursa-pastoris)

Este o planta pe care o intalnim des in flora spontana, putand fi gasita pe campii, pajisti, gradini, la marginea drumurilor, in santuri, parloage si locuri insorite.
In Asia mica, este o planta foarte cautata pentru gustul sau, folosindu-se intr-o multime de preparate.
Vara dezvolta frunzulite in forma de inimioara, fiind foarte usor identificabila. Primavara o putem gasi in stadiul incipient, la baza solului, si o putem recunoaste datorita frunzelor lancetate, dispuse ca intr-o rozeta.
Se recolteaza frunele tinere impreuna cu radacina tanara. Gustul este asemanator verzei, si devine piperat odata cu cresterea plantei. Primavara frunzele tinere, bogate in fier, calciu si vitamina C, se pot consuma crude in salate, sau se pot sota cu putin usturoi sau fierbe si trase la tigaie. Datorita gustului intens pe care il capata odata cu maturizarea plantei, inspre vara, se asezoneaza si cu alte verdeturi sau legume. In Korea se considera ca Naengi (numele autohton pentru Traista-ciobanului) este una din plantele de primavara cu cei mai multi nutrienti, fiind printre primele care ies din pamant, purtand cu sine taria Naturii. 

Perioada de recoltare: februarie-octombrie

7. Nasturelul 

(Nasturtium officianale)

Nasturelul este o planta acvatica, pe care o intalnim langa izvoare si fluxuri de apa in miscare. I se mai spune macris-de-balta, brancuta sau nasturas. Este o planta atractiva, suculenta, cu frunzele usor dantelate, care, in timpul verii (din luna iunie pana in septembrie), produce flori mici albe, care devin pastai mici, cu doua randuri de seminte comestibile. Frunzele tinere, bogate in vitamina K, se folosesc proaspete in salate, sau sandvisuri, sotate impreuna cu spanac, sau adaugate in supe pentru o aroma subtila, piperata. Se consuma primavara, pana la inflorirea plantei, pentru ca apoi acestea capata un gust usor amarui.
Datorita dezvoltarii sale in locuri apoase, dupa recoltare, se recomanda pastrarea sa intr-un vas cu apa rece (recomand de izvor, nu apa de robinet, cu clor), pentru o jumatate de ora, inainte de a fi consumat. Acest lucru ajuta la eliminarea posibilelor toxine.

Perioada de recoltare: martie-aprilie

8. Lastari de sparanghel salbatic 

(Asparagus prostratus)

Putini cunosc ca mult apreciatul Sparanghel, pe care il gasim in supermarketuri la preturi ridicate, se gaseste si in Natura, si chiar cu usurinta. Acesta prefera solurile stancoase, saline, creascand intr-o tufa foarte viguroasa, cu multe increaganturi, motiv pentru care deseori a fost cultivat ca si planta decorativa in gradini, langa garduri, sau in ghivece. La noi in tara il putem gasi cu usurinta in zona Buzaului, unde avem un sol mai salin, dar poate fi gasit si in multe alte zone. Primavara se recolteaza lastarii proaspeti de la baza tufei, viitoarele tulpine in devenire. Avem grija sa ii alegem pe cei care inca nu au dezvoltat frunze deoarece acestia din urma sunt prea lemnosi pentru a mai fi consumati.
Lastarii tineri de sparanghel salbatic, bogati in vitamine si minerale, se recolteaza si se consuma cruzi (sunt foarte suculenti si gustosi), sotati in unt, pe gratar, sau in diverse supe si sosuri.

Perioada de recoltare: jumatea lui martie-jumatea lui iunie

9. Varfurile de feriga

O planta cu foarte mare cautare intre gastronomi, fiind prezenta ca si specialitate in cele mai bune restaurante! Primavara apar aceste varfuri de Feriga ce urmeaza a fi viitoare frunze si pe care le putem culege si noi! Se culeg tinere, pe cand sunt in stadiul de spirala. Fragede si dulci, sunt o delicatesa, dar se consuma intotdeauna gatite bine!
In genul Feriga intra mai multe specii, precum Matteuccia struthiopteris (feriga pana de strut), Pteridium aquilinum (feriga de camp), Osmunda regalis (feriga regala) si Dryopteris filix-mas (feriga comuna).Toate sunt comestibile odata cu tratamentul termic.
Ferigile le putem gasi in paduri, la marginea acestora, in vai, pe coaste de deal si in zone umbroase.

Perioada de recoltare: aprilie-mai

10. Ceapa salbatica sau Chives 

(Allium schoenoprasum)

Aceasta varietate salbatica de ceapa, cu aspect de fire lungi de iarba, este deja la moda prin restaurante si supermarketuri. Putini stiu ca se gaseste din abundenta si in Natura si o putem culege singuri. Creste in tufe stufoase pe dealuri si campii, iubind locurile insorite. Vara dezvolta o floare mov, foarte parfumata, din care urmeaza sa se dezvolte semintele. Acestea pot fi folosite pentru a va planta Chives sau Ceapa Salbatica in gradina. Alegeti un loc insorit si ea va creste singura.
Se consuma cruda, in salate, pesto, sandvisuri, dressinguri, sosuri, sau ca adaos crud la supe si diverse preparate. 

Perioada de recoltare: aprilie-octombrie

11. Ventrilica 

(Veronica persica)

Pun pariu ca o stiti, dar nu v-ati gandit vreodata sa o consumati. Ei bine, nu uit sa trec si aceasta plantuta pe lista plantelor comestibile de primavara. Este o planta care creste in grupuri mari, si o putem intalni in paduri, pe locuri defrisate, langa maracinisuri, tufisuri, garduri si santuri, pe drumuri si in liziere.
Fruzele si florile, ambele sunt comestibile, si se pot adauga la salate, sandvishuri, decoratiuni de platouri sau se poate servi ca ceai. Are proprietati detoxifiante, curata sangele si este buna pentru tuse. Una din cele mai demne de mentionat este proprietatea sa sedativa: calmeaza sistemul nervos, ameliorand senzatiile de nervozitate, stres si anxietate. 

Perioada de recoltare: martie-iunie

 12. Gusa porumbelului 

(Silene Vulgaris)

Putem intalni aceasta planta atat in locuri insorite cat si umbroase, in vii sau in miristi, la marginea potecilor, pe dealuri, campii si pe pasuni alpine. Acesta planta este foarte apreciata in gastronomia populara italiana, unde se foloseste des la paste si risotto. Frunzele si lastarii tineri, culesi primavara pana la inflorirea plantei in mai-iunie, se folosesc cruzi, in salate, umpluturi, paste, risotto, omlete, sotate precum spanacul sau adaugate in diverse preparate. Gustul lor aduce cu mazarea dulce si un pic cu lemnul dulce, devenind usor amarui odata cu maturizarea.

Perioada de recoltare: martie-mai

13. Margarete 

(Leucanthemum vulgare)

E o supriza cand aflii ca florile albe cu care obisnuiai sa faci buchetele in plimbarile prin Natura, sunt defapt comestibile si foarte apreciate! De la margarete se consuma frunzele proaspete primavara, rizomii proaspeti si surpriza… mugurii de flori care constituie o delicatesa printre cunoscatorii de gastronomie salbatica. Acestea se mureaza ca si caperele si aduc o savoare deosebita preparatelor. Se pot consuma si cruzi, in salate, iar florile desfacute se pot folosi la ornarea preparatelor. Petatelele acestora le putem adauga la salate si sandvisuri. 
Margaretele cresc sub forma de tufe stufoase, ce pot ajunge pana la 1m inaltime. Putem gasi margaretele in flora spontana din zonele de deal si campie pe langa lacuri, rauri si mlastini – preferand solurile umede.

Mentionez tot aici si sora pitica a margaretelor: banuteii (Bellis perennis) care sunt si ei comestibili si se consuma in acelasi mod. Acestia in schimb nu ajung mai mari de 10-15 cm inaltime, si ii putem inalni pe pajistile umede, in luminisurile de padure, in gradini sau pe terenuri cu soluri argiloase. Deseori cresc pe vaile raurilor, in zonele de coasta la mare, sau la poalele muntilor si culmile acestora la altitudini de pana la 2000 m.

Perioada de recoltare: 

frunzele si rizomii tineri: martie-aprilie

mugurii de flori si florile: mai-octombrie

14. Grasita sau Iarba-Grasa 

(Portulaca oleracea)

Aceasta planta taratoare o intalnim in aproape orice gradina sau spatiu verde amenajat. In ultima vreme a capatat notorietatea datorita frunzelor sale bogate in Omega 3. Este planta cu cel mai mare continut de Omega 3 dintre plantele verzi, cu frunze. Se claseaza pe acelasi loc cu uleiul de peste, algele si semintele de in. Frunzele se consuma crude in salate, sandvisuri, pesto, adaugate la ciorbe sau la diverse preparate. Aveti grija la recoltarea sa. Deoarece are tendinta sa creasca pe spatiile agricole amenajate, trebuie sa fim atenti sa nu o culegem dintr-o posibila zona in care s-au folosit ierbicide sau substante chimice fertilizante. O putem culege cu incredere din gradina proprie, sau spatiile verzi de langa gradini.

Perioada de recoltare: aprilie-octombrie

15. Stevie 

(Rumex patientia)

La capitolul Stevie avem o serie mai larga de plante carora, in functie de zona, le-a fost atribuita aceasta denumire. Toate au fost utilizate de poporul roman, in gastronomie, din cele mai vechi timpuri. Stevia comuna, sau stevia de gradina, o putem intalni prin pasuni, fanete, pe coastele dealurilor, in gradini si in zone semi-umbroase. Este foarte usor de recunoscut datorita frunzelor late si a tulpinii usor rosiatice. Aceasta se gateste similar spanacului, se adauga la ciorbe si la diverse preparate. Frunzele de stevie contin tanini si o serie bogata de minerale (fosfor, calciu, zinc, mangan, seleniu, magneziu, sodiu, fier, potasiu), vitamina A si C.

Perioada de recoltare: martie-octombrie

16. Untisorul 

(Ficaria verna)

Untisorul .. dragusorul . Îl gasim primavara din abundenta mai peste tot! In paduri, lunci, gradini, spatii verzi si zone umbroase. Are un gust dulceag si gras, asemanator untului, de unde ii vine si numele. Cel mai bine este sa-l consumam crud, datorita continutului sau bogat in vitamina C, E, calciu, potasiu si fibre. Il putem adauga in salate, sandvisuri sau la pesto, impreuna cu alte verdeturi crude de primavara.
Untisorul, desi asemanator la frunza Nasturelului, se deosebeste de acesta din urma, Nasturelul crescand doar in zone cu flux de apa. Totodata, putem urmari si florile: la untisor avem flori galbene, si la nasturel un buchetel de flori albe.
Untisorul este recomandat consumului doar primavara devreme, cat planta este inca tanara. Spre maturizare aceasta dezvolta o substanta care devine toxica, in stare cruda, pentru organismul uman.

Perioada de recoltare: martie-aprilie

17. Leurda 

(Allium ursinum)

Am lasat spre finalul listei cea mai notorie planta salbatica a primaverii: Leurda.
O putem intalni in mai toate padurile de foioase, intizandu-se pe arealuri mari, acoperind solul cu o patura verde.
Cu gust pregnant de usturoi, i se mai spune pe romaneste si usturoita. Frunzele proaspete, se culeg primavara, si se consuma crude, in salate, pesto, sau adaugate in ciorbe, sosuri, sau preparata similar spanacului.
Fiind o planta ce a capatat notorietate,  in ultimii ani ajungand sa fie culeasa masiv de cei ce sustin industria pietelor, e bine sa o protejam atunci cand decidem sa o culegem. Astfel, la recoltare trebuie sa evitam sa smulgem planta cu tot cu bulbi, iar frunzele este indicat sa recoltam doua, maxim trei de planta.

Perioada de recoltare: martie-aprilie

18. Muguri proaspeti

Pe langa plantele noi aparute putem consuma si muguri proaspeti din oricare pom comestibil. Foarte apreciati sunt cei de tei, scorus salbatic, dud, dar si cires, prun, mar si visin. Mai putem trece pe lista mugurii de mesteacan, artar, fag si mugurii fructelor de padure, cum ar fi zmeur, coacaz, mur, agris, etc. Simona Grossman pe grupul de facebook Plante Salbatice Comestibile indica ca mugurii de Tei sunt benefici contra durerilor de gat, deoarece sunt cleiosi si au aceleasi proprietati ca si teiul.
Sper ca v-am facut pofta de ceva crud, natural si viu, care sa va readuca la viata primavara de primavara.. si va invit la o plimbare in Natura 
Cu bucurie!