--- Serial: DE VORBĂ CU NOI ÎNȘINE... --- partea a V-a --- (Nicolae Iftene) ---


”...dar cine crede că prin dragoste adevărată a ajuns la absolut, la capăt , acel/acea cineva se autoamăgește pentru că este ceva și dincolo de dragostea necondiționată; și acel ceva dincolo de dragostea necondiționată incepe să fie cu adevărat eliberarea; eliberarea adevărată înseamnă să te eliberezi de orice inclusiv și de dragostea necondiționată și de noțiunea de a te elibera, și de "tine însuți";
 repet este benefic să ajungi la dragostea nedondiționată și ignorantul nici măcar nu visează ce înseamnă să ai dragoste necondiționată (adica sa faci concret cele 9 lucruri descrise mai înainte, care sunt extrem de greu de contemplat și mai greu de făcut), dar vorbesc pentru toți și, în consecință, va fi și cineva care sa audă că este ceva și dincolo de dragostea necondiționată; deci: dar fiindcă aceste lucruri fiind infinite în spațiu și timp, în consecință sunt condiționate de toate fenomenele din acest spațiu si timp, și deci se autocondiționeaza la infinit în spațiu și timp; pare paradox dar acest lucru în sine este tot o condiționare infinită în spațiu și timp și în consecință și de acest lucru este benefic să te detașezi; 
adică pe calea totalei eliberări trebuie să te eliberezi și de dragoste si de noțiunea de eliberare; pentru că dragostea în sine vine din conștient deci din Universul infinit în spațiu și timp, care în consecință este Univers material; și dragostea, în consecință, făcând parte și fiind Universul însuși, atunci este ceva material; și eliberarea adevărată este numai atunci când te eliberezi de orice material și imaterial și de orice condiționare; în Univers chiar dacă este infinit este subiect si rezultat al autocondiționărilor infinite în spațiu și timp, și autocondiționările în sine sunt în spațiu dual de contradicție, de noțiune a binelui și răului, de plus și minus, deci a spațiului dualist; și în Universul dual al contradicțiilor, al binelui și răului, în sine, dragostea automat este împreuna cu opusul ei; 
deci Universul în sine este si dragoste si opusul ei, care este ura și indiferența, și aceste lucruri sunt infinite în spațiu și timp; 
și dragostea fiind condiționată de autocondiționarea manifestării în sine este ceva ce are cauză și efect, și eliberarea adevărată este numai atunci cand orice cauză și efect încetează și sunt toate eliminate, deci nu mai este nici un fel de cauză și efect; 
dragostea fiind în Universul dual al lucrurilor opuse este în consecință condiționată de orice și orice are și opusul lui; și dragostea în sine produce și opusul ei, datorită autocondiționărilor Universului dualist în spațiu și timp.”
(Nicolae Iftene)

                         -- VA URMA --

Comentarii