= HORA DE LA FRUMUŞICA =
În mitologia tărzie, HORAE sunt cele patru anotimpuri, fetele Zeului Solar HELIOS și al zeiței lunii Selene.
Mai tărziu, când ziua a fost împărțită în câte 12 părți egale, fiecare dintre ele a primit numele de HORA.
De aici provine și denumirea actuală a unității de timp, ora.
Cele 12 HORAE sunt legate de noțiunea de ciclicitatea timpului, de ROATA TIMPULUI, existentă în mitologie.
Putem remarca similitudinea dintre cele 12 HOARE și cele 12 zodii prin care trece soarele pe parcursul unui An.
În ILIADA, HORAE erau zeițele care păzeau porțile Olimpului, locul sacru al zeilor, la fel cum HORA care se deschidea pentru a primi doar pe cei curați, delimita un SPAȚIU SACRU(și acum țăranii se ”primenesc” din cap până-n picioare când ies la HORĂ-n sărbători.)
Descoperirea la Bodești-Frumușica-Neamț a unei reprezentări în ceramică a unei HORE formate din 6 femei înlănțuite-n dans, aparținând culturii cucuteni - ultima MARE CULTURĂ CU CERAMICĂ PICTATĂ din europa, indică faptul că HORA A APĂRUT CU MAI MULT ÎNAINTE DE ACUM 6.000 DE ANI PE PĂMÂNTUL VECHII GETO-DACII.
Multiple dovezi arheologice arată că în domeniul vieții spirituale de poate vorbi cu certitudine de UN CULT AL ZEIȚEI-MAMĂ, dovadă fiind numeroasele statuete antropormorfe descoperite.
De asemenea, se practicau diverse culte solare evidente mai ales în pictura obiectelor.
HORA este elemntul de legătură între cultul Zeiței-Mamă, existent în societățile matriarhale de la acea vreme și
CULTUL SOLAR reprezentat prin forme circulare,
HORA FIIND EA INSĂȘI UN CERC VIU.
Hora de la Frumușica, având o vârstă estimată la peste 6.000 de ani.
Descoperită în anul 1942 la locul numit „Cetățuia” din satul Bodeștii de Jos, jud. Neamț, aceasta este una dintre capodoperele culturii Cucuteni.
Este, pe drept cuvânt, efigia Muzeului din Piatra-Neamţ şi una din capodoperele culturii Cucuteni.
De fapt este un suport antropomorf compus din şase statuete feminine, văzute din spate, înlănţuite parcă într-o horă.
Meşterul cucutenian nu a modelat decât şoldurile care exprimă clar, însă, feminitatea personajelor.
Artistul din mileniul al VI-lea î.Hr. a renunţat la modelarea capului, braţelor şi picioarelor, dar decupări ovale, pe două registre, conferă ritm ansamblului, dând impresia de rotire.
Modelatorul a demonstrat un pătrunzător spirit de observaţie, rezultatul fiind o sinteză genială.
Femeile reprezentate par preocupate de dansul lor ce trebuie să aducă soare, apă, belşug şi grâne.
Impresia de ceremonie sacră, legată de reînvierea naturii, este accentuată de decorul în elipse pictate cu alb, pe fondul roşu al grupului.
O întrebare preocupă de câtva timp pe arheologi: există de-a lungul mileniilor o transmitere a unor străvechi datini?
Oricum, Constantin Matasă, cel care a descoperit această piesă, a fost inspirat când a numit-o "Hora de la Frumuşica".
De 6.000 de ani ele tot joacă.
De 6.000 mii de ori Pământul şi-a rotit hora lui în jurul Soarelui cu ele rotindu-şi hora lor în jurul visului lor.
Să nu le tulburăm!
Jucaţi fetelor!
Pământul îşi roteşte mai departe HORA lui în jurul Soarelui.
Voi rotiţi-v-o pe a voastră!
(Referințe ENDA)
În mitologia tărzie, HORAE sunt cele patru anotimpuri, fetele Zeului Solar HELIOS și al zeiței lunii Selene.
Mai tărziu, când ziua a fost împărțită în câte 12 părți egale, fiecare dintre ele a primit numele de HORA.
De aici provine și denumirea actuală a unității de timp, ora.
Cele 12 HORAE sunt legate de noțiunea de ciclicitatea timpului, de ROATA TIMPULUI, existentă în mitologie.
Putem remarca similitudinea dintre cele 12 HOARE și cele 12 zodii prin care trece soarele pe parcursul unui An.
În ILIADA, HORAE erau zeițele care păzeau porțile Olimpului, locul sacru al zeilor, la fel cum HORA care se deschidea pentru a primi doar pe cei curați, delimita un SPAȚIU SACRU(și acum țăranii se ”primenesc” din cap până-n picioare când ies la HORĂ-n sărbători.)
Descoperirea la Bodești-Frumușica-Neamț a unei reprezentări în ceramică a unei HORE formate din 6 femei înlănțuite-n dans, aparținând culturii cucuteni - ultima MARE CULTURĂ CU CERAMICĂ PICTATĂ din europa, indică faptul că HORA A APĂRUT CU MAI MULT ÎNAINTE DE ACUM 6.000 DE ANI PE PĂMÂNTUL VECHII GETO-DACII.
Multiple dovezi arheologice arată că în domeniul vieții spirituale de poate vorbi cu certitudine de UN CULT AL ZEIȚEI-MAMĂ, dovadă fiind numeroasele statuete antropormorfe descoperite.
De asemenea, se practicau diverse culte solare evidente mai ales în pictura obiectelor.
HORA este elemntul de legătură între cultul Zeiței-Mamă, existent în societățile matriarhale de la acea vreme și
CULTUL SOLAR reprezentat prin forme circulare,
HORA FIIND EA INSĂȘI UN CERC VIU.
Hora de la Frumușica, având o vârstă estimată la peste 6.000 de ani.
Descoperită în anul 1942 la locul numit „Cetățuia” din satul Bodeștii de Jos, jud. Neamț, aceasta este una dintre capodoperele culturii Cucuteni.
Este, pe drept cuvânt, efigia Muzeului din Piatra-Neamţ şi una din capodoperele culturii Cucuteni.
De fapt este un suport antropomorf compus din şase statuete feminine, văzute din spate, înlănţuite parcă într-o horă.
Meşterul cucutenian nu a modelat decât şoldurile care exprimă clar, însă, feminitatea personajelor.
Artistul din mileniul al VI-lea î.Hr. a renunţat la modelarea capului, braţelor şi picioarelor, dar decupări ovale, pe două registre, conferă ritm ansamblului, dând impresia de rotire.
Modelatorul a demonstrat un pătrunzător spirit de observaţie, rezultatul fiind o sinteză genială.
Femeile reprezentate par preocupate de dansul lor ce trebuie să aducă soare, apă, belşug şi grâne.
Impresia de ceremonie sacră, legată de reînvierea naturii, este accentuată de decorul în elipse pictate cu alb, pe fondul roşu al grupului.
O întrebare preocupă de câtva timp pe arheologi: există de-a lungul mileniilor o transmitere a unor străvechi datini?
Oricum, Constantin Matasă, cel care a descoperit această piesă, a fost inspirat când a numit-o "Hora de la Frumuşica".
De 6.000 mii de ori Pământul şi-a rotit hora lui în jurul Soarelui cu ele rotindu-şi hora lor în jurul visului lor.
Să nu le tulburăm!
Jucaţi fetelor!
Pământul îşi roteşte mai departe HORA lui în jurul Soarelui.
Voi rotiţi-v-o pe a voastră!
(Referințe ENDA)
Comentarii
Trimiteți un comentariu