--- ADAMCLISI, altarul Regelui BUEREBUISTAS ---
* Buerebuistas era născut în neamul PIANGEȚILOR, a căror obște se întindea la sud de râul Naparis, cu capitala la HELIS, zisă și ARGEDAVA, unde domnise pe vremuri și marele rege Dromichaites.
Deocamdată, nu se știe care a fost primul nume al celui ce avea să ajungã cel mai mare peste regii din Tracia, adică împărat.
BU-ERE-BU-IST-AS era doar unul dintre supranumele lui și se traduce prin „Nemaivăzutul; Nemaipomenitul, literal „Care era care este nu.”
Prin pronunții populare, acest supranume s-a împărțit în mai multe variante, printre care și BURE-BISTA, ce avea și sensurile de „Cel mai Bărbat; Cel mai Viteaz; Cel mai Mare Om ( „bărbat; soț; românescul boier; a birui; engl best „cel mai bun; românescul pește).
Etnonimul PIAN-GETAI se tălmăcește prin „Geții Războinici” (cf. slav- voina -război; românescul- voinic).
Varianta acestui etnonim este TAPAE „Războinicii; Luptãtorii; Țapii; Apărătorii (conform albanezului- tabje -fortificație mică; românescul- a țipa ;a bate; stup; țap; țeapă; țep; a înțepa).
TAPAE este și unul dintre locurile unde s-a luptat și armata lui Decebal cu romanii.
După cum se vede, la figurat, PIANGEȚII erau reprezentați de țapi.
Acest simbol ne duce cu gândul la celebra metopă de pe monumentul de la Adamclisi, reprezentând doi țapi în luptã, lângă trei oi.
Înțelegând acum că țapii de la Adamclisi trimit la neamul Piangeților, condus de Buerebuistas, să încercăm a afla la cine se referă oile.
Numele actual al Dobrogei vine de la sintagmele geto-dacice atestate DRA-BESKOS și DRO-BETA.
Ultimul se traduce prin Trei Voievozi; Trei Crai (cf. românescului trei; bade; vodă).
DRA-BESKOS înseamnã, printre altele, „Trei Păstori.
BESH-OS înseamnă „Cu Oile; La Oi; De Oaie (cf românescului bașcă -lânã de la oi; păscut).
Așadar, Dobrogea era condusã de trei regi, de trei păstori, și, după cum atestã izvoarele antice, a fost cucerită de Buerebuistas!
Străvechea Dobroge era pentru geto-daci ţinutul de unde veniseră trei baci cu daruri la Naşterea Gemenilor Divini, Apollon şi Diana, Fiii Zeului Suprem şi ai Împărătesei Cerurilor.
Amândoi Gemenii mai erau numiţi şi Zalmoxis.
Sacrul eveniment se petrecuse într-o aşezare de pe malul stâng al râului Naparis, actualmente Ialomiţa.
* Buerebuistas era născut în neamul PIANGEȚILOR, a căror obște se întindea la sud de râul Naparis, cu capitala la HELIS, zisă și ARGEDAVA, unde domnise pe vremuri și marele rege Dromichaites.
Deocamdată, nu se știe care a fost primul nume al celui ce avea să ajungã cel mai mare peste regii din Tracia, adică împărat.
BU-ERE-BU-IST-AS era doar unul dintre supranumele lui și se traduce prin „Nemaivăzutul; Nemaipomenitul, literal „Care era care este nu.”
Prin pronunții populare, acest supranume s-a împărțit în mai multe variante, printre care și BURE-BISTA, ce avea și sensurile de „Cel mai Bărbat; Cel mai Viteaz; Cel mai Mare Om ( „bărbat; soț; românescul boier; a birui; engl best „cel mai bun; românescul pește).
Etnonimul PIAN-GETAI se tălmăcește prin „Geții Războinici” (cf. slav- voina -război; românescul- voinic).
Varianta acestui etnonim este TAPAE „Războinicii; Luptãtorii; Țapii; Apărătorii (conform albanezului- tabje -fortificație mică; românescul- a țipa ;a bate; stup; țap; țeapă; țep; a înțepa).
TAPAE este și unul dintre locurile unde s-a luptat și armata lui Decebal cu romanii.
După cum se vede, la figurat, PIANGEȚII erau reprezentați de țapi.
Acest simbol ne duce cu gândul la celebra metopă de pe monumentul de la Adamclisi, reprezentând doi țapi în luptã, lângă trei oi.
Înțelegând acum că țapii de la Adamclisi trimit la neamul Piangeților, condus de Buerebuistas, să încercăm a afla la cine se referă oile.
Numele actual al Dobrogei vine de la sintagmele geto-dacice atestate DRA-BESKOS și DRO-BETA.
Ultimul se traduce prin Trei Voievozi; Trei Crai (cf. românescului trei; bade; vodă).
DRA-BESKOS înseamnã, printre altele, „Trei Păstori.
BESH-OS înseamnă „Cu Oile; La Oi; De Oaie (cf românescului bașcă -lânã de la oi; păscut).
Așadar, Dobrogea era condusã de trei regi, de trei păstori, și, după cum atestã izvoarele antice, a fost cucerită de Buerebuistas!
Străvechea Dobroge era pentru geto-daci ţinutul de unde veniseră trei baci cu daruri la Naşterea Gemenilor Divini, Apollon şi Diana, Fiii Zeului Suprem şi ai Împărătesei Cerurilor.
Amândoi Gemenii mai erau numiţi şi Zalmoxis.
Sacrul eveniment se petrecuse într-o aşezare de pe malul stâng al râului Naparis, actualmente Ialomiţa.
Fiecare dintre cei trei conducători ai vechii Dobroge avea câte o funcţie: unul era preot, altul judecător şi altul conducător al oastei, fiind, în acelaşi timp, egali în rang.
Așadar, ținutul dintre Dunăre și Mare a avut multă vreme o conducere triplă, de unde și numele antic de DRO-BETA sau DRU-BETIS „Trei Fruntaşi; Trei Baci; Trei Conducători”, acelaşi ca al cetăţii din Mehedinţiul de azi.
În colindele româneşti de Crăciun, aceştia apar când ca trei crai, când ca trei păstori.
Cum una din metopele de la Adamclisi înfăţişează trei oi, întrucât BETIS se tălmăcea şi „De (la) Oi; Baci”, este limpede că se referă la numele Dobrogei de atunci.
Mult mai târziu, în anii 1347-1386, apare şi un despot local cu numele de Dobrotici sau Dobrotiţă, însemnând, desigur, „Dobrogeanul”.
Pe fundalul metopei cu cele trei oi apar doi ţapi care se înfruntă. „Ţapi”, ce se traducea şi prin „Suverani; Conducători”, se spunea în limba tracă TAPAE, şi sugerează că doi regi s-au bătut cândva pentru Dobrogea.
Unul dintre ţapii cu pricina are însă chip de om, ceea ce trimite la sensul toponimului turcesc ADAM-CLISI „Biserica Omului”.
Întru pomenirea acestei victorii, împăratul a ctitorit un grandios altar, pe care băștinașii l-au numit „TEMPLUL OMULUI ”(cf. get BURE, alb burrë), denumire tradusă de turci, care mai târziu au ocupat Dobrogea, prin Adam-clisi - adică,
„Biserica Omului”.
Întru pomenirea acestei victorii, împăratul a ctitorit un grandios altar, pe care băștinașii l-au numit „TEMPLUL OMULUI ”(cf. get BURE, alb burrë), denumire tradusă de turci, care mai târziu au ocupat Dobrogea, prin Adam-clisi - adică,
„Biserica Omului”.
Monumentul de la Adamclisi este GETIC, deoarece pe trofeul din vârf
apare și CAVALERUL TRAC, pe care eu îl socot a fi chiar ZALMOXIS în ipostaza de zeu al
războiului.
Această ipoteza cu privire la altarul dobrogean al lui Buerebuistas s-a aliniat, independent de aceea a d-lui Virgiliu Oghină, care, cu alte argumente, a ajuns cam la aceleași concluzii.
Mi se pare că, de aici, noi, „tracomanii”, nu aveam decât de câștigat.
Este limpede că, așa cum a furat denumirea capitalei lui Decebal, pentru o altă capitală numită Ulpia Traiana Sarmizegetusa, împăratul Romei și-a însușit și altarul GETIC din Dobrogea, cunoscut astăzi, exclusiv și pe nedrept, ca Tropaeum Traiani! *
(autor: ADRIAN BUCURESCU)
O minunatie! mari multumiri !
RăspundețiȘtergere