MOTTO:
”Lucrurile se leagă și se întind prin adâncurile istoriei în toate colțurile lumii, prin toate neamurile, până la Limba Sacră
(Limba Primară-Limba Veche-Limba Priscă -Limba Bătrână-Limba Străbunilor noștri.)”
Ce ghid interesant devine limba engleză ca sa ne înțelegem mai bine limba, istoria, credințele, pierdute multe în negura timpului, înțelesuri-comori, ascunse adânc în limbă, de multe ori noi pierzând sensul și contactul și înțelesul lor adânc.
Cum pot fi însă explicate aceste adevăruri evidente, dar parcă halucinante?
Cum putem noi fi înrudiți atât de clar și de adânc cu englezii (și cu toti germanicii, de la scandinavi la olandezi, trecând prin germani?
Să ne întoarcem însă la treburile pământului, la vremuri și oameni străvechi.
Oameni de-ai locului, români neaoși, get-beget.
To beget în engleză (begot-begotten) însemnă a naște.
Abraham begot Isaac zice la Scriptură.
L-a născut din sine, dar forma de trecut be-got mai arată ceva, similara fiind cu bygot, forma veche OE, care înseamnă
a fi cu zeul/Dumnezeu.
To beget înseamnă deci a naște un urmaș viu, un fiu din sine, o fiinta vie, get, gāta (în iraniana veche, citit geta).
Un get beget, un get născut din get, un fiu, sânge din sângele meu, dar al lui Dumnezeu.
God. Got.
Iordanes, la 551 D.C., scrie istoria strămoșilor lui goții (la doar 3 generații în spate) și o denumește... Getica.
Acum istoricii ”serioși”(sau vânduți) spun că el era... prost și că trîind în epoca respectivă... nu știa ce scrie, dar ei la 1.500 de ani distanță știu mai bine. (sic!)
Și, probabil, tot prost era și împăratul Iustinian când, la 537 îi oferă la Constantinopol ceremoniile de triumf eroului vremii, generalului său Belisarius, eliberator al Romei, restaurator al imperiului, invingător al vandalilor si ostrogoților.
Și îi oferă titlul de triumfător, Geticus Maximus!!!
Orice ar zice străinii/strangerii (străin-ger, în care ger probabil vine de la sămânță, germen, german!), get begetul nostru e bine alcătuit așa ca om, u-man.
De oriunde ar fi el, olt-an, moros-an, ardel-an, el e un man,
ma-an, om, suflet viu.
Are și o femeie, care e woman, (h)umana (probabil făcută din humă, pământ, din care, în vechime, erau si majoritatea caselor, home (hom).
Are familie mare getul nostru si stau cu toții sub același acoperiș, fie el de pământ cu brazde puse deasupra, mullasch (mâlaș- acoperiș de pământ), sau de fân, hăizaș, acoperiș de hay, fân.
Are bătrâni, better-ani, oameni mai buni, cei mai în etate, mai experimentați, mai buni, betranii/veteranii.
Father, fătar, cel ce fată, cel ce produce.
Mother, ma-dar, cea ce îi dă viață, (ani-; al-) ma,(anima, alma) și apoi îl mădărește, cum se zice in Ardeal popular, îl alinta.
Are uncle, unchi, mătuși, adica tanța/tanti, the aunt, matusa.
Are veri cu care împarte casa, sunt împreună căseani, cousin (casăn, casă-(î)n).
Istuie (forma veche Maramures) (mistuie) /eat mesele împreună.
Are bunică, nană, nanny, are fiice, la care trebuie sa le dea dotă ca să le mărite, daughter (dotăr).
Fetele au părul cârl-ionțat/curl, nas/nose fin, obraz/brazzen fin/thin (în Maramureș fin se pronunță sin ca și thin).
Are băieți, boy-s (băi), cu pumn/pawn tare, pe care îi strigă prin casa băi Nelu-le, Nell ce ești, băi Stan-e, băi nu sta ca stana de piatră, stone (pronuntat stoan, forma veche fiind chiar stan) mișcă-te și dă la marhe (vite cum le zice în Maramures, animale mari, și cai si boi), mare înseamnă iapa, mearh se zice la cal în OE.
Are un saivan în care își ține animalele în siguranță, safe/saifan, are staul în care animalele stau in stall-uri, are curte/court, furca/fork, porc/pork, cocos/cock, boul/bull, uite că vine și văcarul/walkerul cu vaca de pe plai/plain, pe vale/valley, de pe câmp/camp.
Omul nostru e bun/boon (forma veche OE) si blând/bland (insipid dar si blând) numai să nu dea strechea/stricken în el că se apucă și screme/scream și ia bâta/bat sau maci-uca/mace la tine și dacă nu o iei la goana/gone te și trezești cu cap/cape-ul rupt/rypped și băgat în cofa/coffin și înmormântat/in mormound (movila mortii).
Daca insa o fi senin/shinen (shine-in) afară/afar poate n-o fi așa crîncen/cringen (cringe-in) și nu s-o murdari/murder (mor, moarte. mor-dar; daruitor de moarte) m-oi duce-n crâng sub o creangă nu mă rupă vînt/wind (vint)-ul.
Oi sta mut/mute o vreme și n-oi scoate o vorba/word (vor-the, the vor).
Poate la poale de munte/mount/mountain (muntean), a
God-eanului, sau poate în Sure-eanu la loc sigur/sure, la adăpost în șură, sau poate ăi zice Sier-eanu, că e încă si acum plin de depozite de fier, șier, la suprafață.
Ba poate oi fi blestemat/bless (-temno, taiere în greacă, latina, româna (Tâmna/localitate Mededinti în defileu, temniță).
Și mă apucă o jele/yell de urlu/hurl că poate m-or băga/bag cu adevărat la jele/jail.
-- VA URMA --
(preluare de la DRAGOȘ BIRLEA)
”Lucrurile se leagă și se întind prin adâncurile istoriei în toate colțurile lumii, prin toate neamurile, până la Limba Sacră
(Limba Primară-Limba Veche-Limba Priscă -Limba Bătrână-Limba Străbunilor noștri.)”
Ce ghid interesant devine limba engleză ca sa ne înțelegem mai bine limba, istoria, credințele, pierdute multe în negura timpului, înțelesuri-comori, ascunse adânc în limbă, de multe ori noi pierzând sensul și contactul și înțelesul lor adânc.
Cum pot fi însă explicate aceste adevăruri evidente, dar parcă halucinante?
Cum putem noi fi înrudiți atât de clar și de adânc cu englezii (și cu toti germanicii, de la scandinavi la olandezi, trecând prin germani?
Să ne întoarcem însă la treburile pământului, la vremuri și oameni străvechi.
Oameni de-ai locului, români neaoși, get-beget.
To beget în engleză (begot-begotten) însemnă a naște.
Abraham begot Isaac zice la Scriptură.
L-a născut din sine, dar forma de trecut be-got mai arată ceva, similara fiind cu bygot, forma veche OE, care înseamnă
a fi cu zeul/Dumnezeu.
To beget înseamnă deci a naște un urmaș viu, un fiu din sine, o fiinta vie, get, gāta (în iraniana veche, citit geta).
Un get beget, un get născut din get, un fiu, sânge din sângele meu, dar al lui Dumnezeu.
God. Got.
Iordanes, la 551 D.C., scrie istoria strămoșilor lui goții (la doar 3 generații în spate) și o denumește... Getica.
Acum istoricii ”serioși”(sau vânduți) spun că el era... prost și că trîind în epoca respectivă... nu știa ce scrie, dar ei la 1.500 de ani distanță știu mai bine. (sic!)
Și, probabil, tot prost era și împăratul Iustinian când, la 537 îi oferă la Constantinopol ceremoniile de triumf eroului vremii, generalului său Belisarius, eliberator al Romei, restaurator al imperiului, invingător al vandalilor si ostrogoților.
Și îi oferă titlul de triumfător, Geticus Maximus!!!
Orice ar zice străinii/strangerii (străin-ger, în care ger probabil vine de la sămânță, germen, german!), get begetul nostru e bine alcătuit așa ca om, u-man.
De oriunde ar fi el, olt-an, moros-an, ardel-an, el e un man,
ma-an, om, suflet viu.
Are și o femeie, care e woman, (h)umana (probabil făcută din humă, pământ, din care, în vechime, erau si majoritatea caselor, home (hom).
Are familie mare getul nostru si stau cu toții sub același acoperiș, fie el de pământ cu brazde puse deasupra, mullasch (mâlaș- acoperiș de pământ), sau de fân, hăizaș, acoperiș de hay, fân.
Are bătrâni, better-ani, oameni mai buni, cei mai în etate, mai experimentați, mai buni, betranii/veteranii.
Father, fătar, cel ce fată, cel ce produce.
Mother, ma-dar, cea ce îi dă viață, (ani-; al-) ma,(anima, alma) și apoi îl mădărește, cum se zice in Ardeal popular, îl alinta.
Are uncle, unchi, mătuși, adica tanța/tanti, the aunt, matusa.
Are veri cu care împarte casa, sunt împreună căseani, cousin (casăn, casă-(î)n).
Istuie (forma veche Maramures) (mistuie) /eat mesele împreună.
Are bunică, nană, nanny, are fiice, la care trebuie sa le dea dotă ca să le mărite, daughter (dotăr).
Fetele au părul cârl-ionțat/curl, nas/nose fin, obraz/brazzen fin/thin (în Maramureș fin se pronunță sin ca și thin).
Are băieți, boy-s (băi), cu pumn/pawn tare, pe care îi strigă prin casa băi Nelu-le, Nell ce ești, băi Stan-e, băi nu sta ca stana de piatră, stone (pronuntat stoan, forma veche fiind chiar stan) mișcă-te și dă la marhe (vite cum le zice în Maramures, animale mari, și cai si boi), mare înseamnă iapa, mearh se zice la cal în OE.
Are un saivan în care își ține animalele în siguranță, safe/saifan, are staul în care animalele stau in stall-uri, are curte/court, furca/fork, porc/pork, cocos/cock, boul/bull, uite că vine și văcarul/walkerul cu vaca de pe plai/plain, pe vale/valley, de pe câmp/camp.
Omul nostru e bun/boon (forma veche OE) si blând/bland (insipid dar si blând) numai să nu dea strechea/stricken în el că se apucă și screme/scream și ia bâta/bat sau maci-uca/mace la tine și dacă nu o iei la goana/gone te și trezești cu cap/cape-ul rupt/rypped și băgat în cofa/coffin și înmormântat/in mormound (movila mortii).
Daca insa o fi senin/shinen (shine-in) afară/afar poate n-o fi așa crîncen/cringen (cringe-in) și nu s-o murdari/murder (mor, moarte. mor-dar; daruitor de moarte) m-oi duce-n crâng sub o creangă nu mă rupă vînt/wind (vint)-ul.
Oi sta mut/mute o vreme și n-oi scoate o vorba/word (vor-the, the vor).
Poate la poale de munte/mount/mountain (muntean), a
God-eanului, sau poate în Sure-eanu la loc sigur/sure, la adăpost în șură, sau poate ăi zice Sier-eanu, că e încă si acum plin de depozite de fier, șier, la suprafață.
Ba poate oi fi blestemat/bless (-temno, taiere în greacă, latina, româna (Tâmna/localitate Mededinti în defileu, temniță).
Și mă apucă o jele/yell de urlu/hurl că poate m-or băga/bag cu adevărat la jele/jail.
-- VA URMA --
(preluare de la DRAGOȘ BIRLEA)
Comentarii
Trimiteți un comentariu