-- DESPRE LIMBA PRIMORDIALĂ-LIMBA BĂTRÂNĂ -- partea a V-a --

MOTTO: 
”Lucrurile se leagă și se întind prin adâncurile istoriei în toate colțurile lumii, prin toate neamurile, până la Limba Sacră
(Limba Primară-Limba Veche-Limba Priscă -Limba Bătrână-Limba Străbunilor noștri.)”

Nu voi insista aici, doar voi menționa localitatea Barsana din India, din Uttar Pradesh, locul natal, de unde își trage nat-ul, natality-ul, Rada, soția lui Krishna căreia i se zicea si Rădika, adica Rodnica. 
O femeie dacă naște prea des, e prea rodnică din prea multă iubire de prea mulți, născătoare, devine nasty. 
Rea și rea de muscă. 

Realizez că e nevoie să zic câte ceva despre fonetică și despre modificări de pronunție și de scriere recunoscute de către lingviști. 

B devine V, basileos-vasile. 
D si Z sunt foarte înrudite și se transformă una în alta ca aud și auz sau râd si râz (eu cred că z-ul în d mai ales, dar asta e o discuție mai adâncă). 

T si D ca “the” si “dă”, se vede în pronunție la limbile etimologice, în speță engleza. 
Și R devine L pentru că e foarte greu de pronunțat, ultima consoană pe care copii ajung să o pronunțe, par-pal, para-pala, baar-baal, bar-bal. 

 Când se naște copilul vine barza, the bird, prununțat the/thă/dă/ză bărz, vine și nașterea, the birth, citită prima bărz si a doua bărs, aproape bârs. Barza. 

Cea luminoasă, strălucitoare, berta/bâr-ta, alba (forma modificată a lui baar, baal, bălai, bălan. 

aa în daneză se citește o/ă, baal-grad ar deveni astfel băl grad, orașul alb, al-ba=ba-al), cea venită repede, timpurie, bârzo, cea care aduce nașterea, bârsa/birth-a. 

Birth-za, za birth, ge-burth-tag. 
Și la nemți e la fel. 
Doar că ei au ge, citit la noi in Maramures gdie, adică de, semnificând însă verbul, acțiunea, ziua de născut. 

Pasărea care aduce copii, cea care vine prima, primăvara, când după nouă luni din vara trecută, de la nedeile stramoșești din iunie, vin si copiii. 
Barza, birth-za, za-birth, the birth, nașterea, aducătoarea de copii. 

Câți dintre noi nu îi zicem lui the, dhă, thă, dă pana la ză? 

Articolul în engleză e la început de cuvânt, însă în română, topica se schimba, e la sfârșit, iar în geto-daca veche e chiar za: barza, varza, scoar-ța/za, the frond/frunz-za. 

The în față, în engleză, e articolul sufix -za, -ța în geto-dacă și română. 

Barza noastră dă naștere la multe surprize.
 A zbura, zbor, zbâr, za bâr, z-băr devin, prin inversarea topicii articolului, bărz, bărd, bird. 

Acel lucru care face bâr. 
D si Z în română devin ușor una din alta, ca aud și auzi, ca râd și râzi și râs. 

Barza e the bird. 
Barza e cuvânt geto-dacic, alături de brânza, brindza în poloneză. Za brin, the brine în engleză, înseamnă saramură. 

Brinza înseamnă de fapt caș sarat, saramurat, pus la păstrare. 

Caș ca si cash, plata pe loc, concretă, în natură, în potolirea foamei/famine (foame-in). 
 Femeia noastră, woman/umana noastră geto-dacă naște oameni din acelasi cin, kin în engleză, e cinstită. 
Pe cinstea mea, pe neamul meu. ki si ci sunt chi si ci. 
În Ardeal îi zicem chip frumos, în Banat e tcip, cip frumos. 
Chi si ci. Ki si ci. Kin si cin. 

                         -- VA URMA --
                      (preluare de la DRAGOȘ BIRLEA)