-- DESPRE LIMBA PRIMORDIALĂ-LIMBA BĂTRÂNĂ -- partea a III-a --


MOTTO: 
”Lucrurile se leagă și se întind prin adâncurile istoriei în toate colțurile lumii, prin toate neamurile, până la Limba Sacră
(Limba Primară-Limba Veche-Limba Priscă -Limba Bătrână-Limba Străbunilor noștri.)”


Pomenesc în treacăt Saraswati, sara-svati, valea sfântă, râu sacru dispărut acum, în India. Nu merg mai departe. 
Ce legatura e intre ele? 
 Saka si Sciții m-au luminat. 
Radacina ‘sek’ (citită și în metateză ske/sce) în PIE(proto indo europeana) înseamnă a tăia. 
De aici sekureseceră, scit (scythe înseamnă coasă în engleză), saka (casa/coasa prin inversarea silabelor), sica (sabia mică a geto-dacilor, ca o seceră, de fapt o seceră), secui/szekely, sicilia, siculi, sicani. 
Și aici pe undeva m-am luminat. 
În engleză la seceră îi zice sickle (citit sică-l). 

Și în formele vechi de Saxonă, OE (old english- între venirea saxonilor si normanzi), ME (de la Normanzi la Shakespeare) ii zice scearu, sceara, seceara. Seceră. 

Stiu că pare de necrezut, dar e adevărat, verificați! 
Scieran, în Engleza veche însemnă a tăia, a secera, a ân-sciera, a în-șiera. 

Așa se zice în Apuseni la fier, șier. 
Shear în engleza actuală înseamnă o formă ușor desuetă a lui scissorsfoarfece, shearer (șearar) e un muncitor siderurgist care taie plăcile de fier cu foarfecele. 

Un șierar, fierar cum am zice noi în româna modernă. 
Și asta ne duce mai departe la alt șier, ăla de plug. 

Ploughshare, citit plugșeăr, plugșieăr, înseamnă brăzdar, fierul pluguluișierul de plug. 
Ăla care face brazdă în pământ, tăietura, care îm-parte pământul, face parte, share în engleză. 
De la fier(șier), ăla de plug. 
Și așa de la ploughshare ajungem la plugusor, obiceiul umblatului cu plugul și fierul de plug, care presupunea tragerea unei prime brazde cu fierul de plug, ploughshare-ul, plugusorul, în gospodărie pentru belșug și prosperitate. 
Obicei menționat în Anglia în sate izolate până în secolul XIX, la fel ca al nostru, cum altfel, decât cu flăcăi mascați și cu urături, de 25 decembrie, cu plugușorul. 

Și să nu plecam mai departe de natura ariană, de arători, a plugului, invenție colosală a arătorilor arieni, singurii capabili să producă ”mina de aur” a epocilor vechi, cerealele. 

Cerealele, grâu și porumb acum, orz si mei atunci, dau carbohidrați care dau energie, dar sunt cele mai greu de găsit in natură, deși nouă ne vine greu să credem asta, fiind de secole răsfățați cu pâinea și cu mămăliga. 

                          -- VA URMA --

                       (preluare de la DRAGOȘ BIRLEA)

Comentarii