Dio Cassius ne lasă informaţii nu prea sigure despre campania lui Crassus împotriva geţilor şi bastarnilor din anul 29 e.n.
El spune că războiul a început după ce geţii şi bastarnii au atacat pe protejatul lor Rolex ce se ţinea tare undeva pe la gurile Dunării.
În realitate, bastarnii şi geţii au atacat Mesia în centru, iar acest Rolex apare pe tăbliţă cu numele de Orolo care a refuzat să mai plătească dăjdiile către Sarmisetuzo.
Revolta lui este reprimată de boero Biseto II ca mato al geţilor fără a se preciza rezultatele ulterioare.
Dio Cassius spune că acest Rolex simţind presiunea coaliţiei geto-bastarne cheamă în ajutor pe romani, care nimicesc oştile lui Dapix şi Zyraxes cucerind şi dabele lor situate undeva la gurile Dunării.
Tăbliţa arată că aceştia erau doi conducători locali din Muntenia fiind ajutaţi de boero Biseto II au purtat lupte grele cu romani, iar în anul 30 ajung amîndoi mato.
De aici trebuie să tragem concluzia că la acea dată Mesia nu era provincie romană..
Şi această tăbliţă contrazice informaţiile venite din surse vechi infirmînd ideea criminală a falsității tăblițelor.
Din altă sursă am mai găsit o tăbliţă care povesteşte despre o solie trimisă de Dapiseu la sciţii din cetatea Grono pentru a plăti în groşi solda cuvenită armatei acestui neam angajată să-i sprijine pe geţii.
Tot din această tăbliţă aflăm că Dapiseu era acum singur conducător al geţilor, Zoirasieo ori a dispărut de moarte bună ori i-a făcut felul cel care a rămas mato.
Numele monezii geţilor s-a păstrat mult timp pe teritoriul locuit de neamul nostru pentru că în perioada feudală a circulat în Ţările Române, Ungaria şi Polonia o monedă care se numea groşi.
Pe tăbliţa 17, numele conducătorului geţilor este Midai Glma. Grecii ne spun că cel mai cunoscut rege al frigienilor – neam tracic, era Midas dar în textul frigian el este scris Midai aşa cum l-a scris şi strămoşul nostru.
Dacă tăbliţele ar fi false numele folosit era Midas pentru că textul frigian a fost descoperit la începutul secolului XX, iar şmecheria mioriticului năzdrăvan, susţin ,,specialiştii” s-ar fi pus la cale în a doua parte a secolului XlX!
Ca să le tai maul pentru vecie acestor înverşunaţi în făcături dau cîteva nume din onomastica actuală a creştinilor spanioli: Antonio, Diaz, Diego, Durao, Aurelio, Sabio şi unele culese din tăbliţele necreştinilor geţi: Antonio, Tiaz, Diegio, Duro, Orelio, Sobio.
Tabelul ,,geţii din Iberia şi…scrierea buclucaşă” arată şi altă legătură neştiută pînă acum între cele două culturi.
După erupţia de la Santorini la 1652 î.e.n. clima Europei a suferit un accentuat proces de răcire aşa cum o dovedesc probele de lemn şi gheţarii din Groenlanda.
Ca să scape de nenorocire, neamul nostru a migrat către sud iar o direcţie a fost şi către Iberia!
Istoria fabuloasă a Spaniei medievale spune că în negurile munţilor Caucaz, între Marea Caspică şi Bosforul Cimerian/Crimeea, trăia un neam de oameni care se numea iberi şi care nu puteau fi străini de iberii de dincolo de coloanele lui Hercule.
Eschyl(525-455), spune că neamul sciţilor se ţinea tare în baştina lor într-o regiune din ,,nordul Traciei lîngă Caucazul de lîngă Istru” adică plaiurile noastre mioritice!
Scriitorul grec scrie aceste informaţii cu aproape 900 de ani înaintea lui Orosius(începutul secolului V) şi mai are avantajul cunoaşterii directe a acestor meleaguri.
Trebuie să admitem că informaţia lui Eschil este corectă pentru că această precizare se găseşte şi în alte surse antice greceşti şi romane.
Cronicarii medievali nu puteau spune limpede dacă cei de aici trecuseră acolo sau dacă nu cumva seminţia celor de aici se trăgea din iberii Caucazului, veniţi în Spania în timpuri imemoriale care au dus cu ei un sistem de legi cu care se lăudau că ar fi vechi de 6000 de ani!
Ei au dus şi scrierea descoperită la Tartesico şi Turdateno! Sarmis sau Sarmise este Mîntuitorul ori Salvatorul geţilor, apare scris şi sub forma IOI, III, Ili, Ilio iar legenda lui este imortalizată pe tăbliţele 1 şi 3.
Figura lui este identică cu a lui Cristos din creştinismul iahvist dovadă clară că aceştia au copiat/furat informaţiile din religia geţilor.
Pe tăbliţa 9 unde se face o judecată, Sarmis apare cu simbolul lui caracteristic – calul tînăr care se găseşte pe mai multe feluri de monede găsite pe la noi, dar pe care ,,specialiştii” le-au declarat cu mare furie, dar și cu mare eroare, ca false.
--Constantin Olariu Arimin --
-- VA URMA --
Comentarii
Trimiteți un comentariu