-- VOI, GEȚI, NU MAI TĂCEȚI DIN GURĂ! --

-- VOI, DACI, NU MAI TĂCEȚI DIN GURĂ! -- 


Priviţi la Dacul pe Columnă 
Strămoş uitat, dar rudă bună, 
Crunt sechestrat în piatră dură, 
Măreţ însă tăcând din gură. 

La daci privim, privim de veacuri 
În ochii lor vezi chin şi jafuri, 
Vezi hoarde de romani furând, 
Arzând, prădând iar noi tăcând 

De 2000 de ani tăcem 
C-aşa-nvăţarăm să-i vedem, 
Romani-eroi iar daci-gunoi 
Și noi tăcem, tăcem în noi!... 

Priviţi cum rabdă greu în piatră 
Istoria falsficată 
De saltimbanci cu minţi de zgură, 
Iar noi tăcem, tăcem din gură!... 

E timp să dezgropăm securea, 
Să ne cunoască iarăşi lumea 
Cu vorba şi voinţa dură, 
Istoria când ni se fură. 

E timp sa înviem din moarte 
Când glas ne vine de departe, 
De la Zalmoxes, să ne spună: 
Voi, Daci, nu mai tăceţi din gură!
(„Dacia Magazin”)



Comentarii