--- ”POFTĂ BUNĂ” sau ”NOROC BUN”?!...---
Brânza pe care o mănânci are GUST DE ULEI DE PALMIER?
Înseamnă că faci parte dintr-un experiment alimentar pe COBAI AUTOHTONI și nu știi?
Oare tu TE HRĂNEȘTI, TE ALIMENTEZI sau TE FURAJEZI?
Știi că BRÂNZA din supermarket se face UNEORI-RAREORI, de fapt și din... lapte?
Cum deosebești o brânză din lapte față de o brânză din ULEI DE PALMIER?
Suntem cumva COȘUL DE GUNOI AL EUROPEI?
MARE SCOFALĂ , sau MARE BRÂNZĂ?
Cine face bani mulți pe stomacul tău și pe sănătatea ta?
Să-ți urez oare, POFTĂ BUNĂ sau NOROC BUN!?
Detalii pe această tematică găsiți pe www.romanianoastra.info
3 MILIOANE de ȚĂRANI ROMÂNI te așteptă să le cumperi brânza din lapte, dacă îți faci vreme!
Așa cum vinul se mai poate face uneori și din struguri, la fel si brânza pe care o mănâncă românii se mai face și din lapte, dar mai rar și numai de către țărani.
Vorbim de un experiment social interesant, perfect legal, în care industria agroalimentară mondială ne obișnuiește de ani buni cu alimente făcute parțial sau total cu înlocuitori.
Cum experimentul cu înlocuirea de substanțe naturale din sucuri a reușit și astăzi bem sucuri carbogazoase în care doar apa mai este naturală, restul componentelor fiind artificiale, s-a trecut la faze experimentale mai evoluate… la nivel de brânză, carne etc…
Care este oare miza acestui experiment?
Evident o miză financiară și astăzi vom analiza cazul brânzei cauciuc din lapte de palmier.
În România noastră frumoasă se comercializează anual circa 30 000 de tone de cașcaval și aproximativ 50 000 t de telemea.
O mică parte din brânză provine de la țărani și este realizată din lapte, dar cea mai mare parte provine din industria agroalimentară mondială și aici apare problema.
Industria agroalimentară (cu mici excepții) a început acest experiment social de mulți ani, experiment social în cadrul legii, lege care permite realizarea de produse asemănătoare vizual cu brânza și cașcavalul dar care sunt realizate total sau parțial din uleiuri vegetale de soia și în special de palmier.
Motivația pentru care industria face acest joc este una financiară și tehnică.
O brânză telemea din ulei vegetal poate sta luni și ani de zile în raft fără să se strice, în timp ce o telemea din lapte după câteva săptămâni își schimbă aspectul comercial.
Din punct de vedere financiar uleiul vegetal și în special uleiul de palmier se obțin la prețuri așa de joase încât constituie o mană cerească pentru industria agroalimentară a laptelui.
Ca să faci brânză din lapte ai nevoie de mult lapte și brânza ar avea un preț corect, evident mai ridicat decât prețul brânzei din uelei vegetal (1 kilogram de brânză telemea = 7 kilograme de lapte, 1 kilogram de caș = 9 kilograme de lapte, 1 kilogram de cașcaval = 12 kilograme de lapte, 1 kilogram de iaurt = 1 kilogram de lapte, 1 kilogram de unt = 22,50 kilograme lapte, un kilogram de smântână = 26,3 kilograme de lapte).
Iată ce spun despre acest experiment social la scară planetară câțiva oameni de bine care au înțeles șmecheria legală cu brânza de palmier:
„Din sărăcie și lipsă de informare, românii cumpără mai ales telemeaua ieftină, care e făcută cu uleiuri vegetale.
În schimb, micii producători români din zone cu tradiție ca Bucovina, ori Satu Mare, sunt în pragul falimentului, pentru că nu pot concura la preţ cu această telemea falsă”, a declarat, pentru EVZ, Claudiu Frânc, președintele FCBR (Federația Crescătorilor de Bovine din România).
„Este vorba de un ulei de palmier hidrogenat care din punct de vedere nutrițional diferă drastic față de uleiul de palmier nehidrogenat.
Practic, este o margarină de generația întâi.
Conține acizi grași care duc la apariția bolilor cardiovasculare și a unor forme de cancer”, ne spune prof. Dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI, specialist în nutriție.
„În raionul de lactate ar trebui separate cele care conțin 100% lapte și cele care au alte ingrediente, astfel încât consumatorul să fie corect informat.
Găsim la raion brânză cauciucată, făcută din uleiuri și margarină”, mai spune Claudiu Frânc.
„La unt, cam jumătate din grăsimea declarată este lactată, iar cealaltă jumătate este substituită de grăsime vegetală.
La brânză, 100% este substituită.
Sunt multe probe în care grăsimea declarată lactată este vegetală”, spune Anca Gavril, director laborator analize.
„Deși TVA-ul este de 20% (problema persistă de mulți ani) pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10 lei sau chiar mai puțin?!
În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu.
În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț ridicol de doar câțiva lei”, spune de asemenea Claudiu Frânc.
„Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de țigări” spune ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food, citat de Novinite.
Cum o mare parte din brânza din ulei de palmier din România vine pe filieră bulgărească am pus și o fotografie cu brânzeturi bulgărești în capul articolului. „Problema grăsimilor hidrogenate este că, asemeni unturii, sunt puternic aterogene. Ele au efecte grave asupra vaselor de sânge”, susține dr. Gheorghe Mencinicopschi.
De la săpun la brânză!
De ce să faci brânză din ulei de palmier?
Pentru ca este cel mai ieftin, cel mai productiv și evident cel mai chimizat ca producție, ulei din lume!
Pentru a obține 10 tone de grăsime e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapiță sau floarea soarelui si 8 hectare de măslini.
Dacă ar trebui sa asiguram rația calorica a 100 persoane timp de un an, am avea nevoie de un singur hectar cu palmieri comparativ cu 3 hectare de porumb, 5 de grâu, 6 de rapiță, 8 hectare de iarbă.
Așa s-a reușit la nivelul Pacificului înlocuirea completă a pădurii tropicale cu plantații industriale extrem de chimizate de palmieri, ceea ce înseamnă o adevărată catastrofa ecologică.
Istoria poveștii cu uleiul de palmier se pare că are în spate o întâlnire discretă între plantatorii malaezieni de palmieri și chimiștii occidentali, întâlnire ce a deschis era margarinei.
Pe la mijlocul secolului trecut industria săpunului și a detergenților s-a transformat în industrie alimentară iar produsul creat a fost margarina, din simplu motiv că tehnologia de fabricație este aceeași!
În ultimii ani Miniștrii Agriculturii din estul Uniunii Europene se întrec care mai de care în declarații de presă ce zguduie încrederea consumatorilor europeni în actualul sistem alimentar.
De la scandalul brânzei din ulei de palmier, soia, rapiță din care se fac sortimente de așa zisă brânză până la vin (care se face doar din când din struguri) sau siropul de porumb ce stă la baza a multor procente din mierea de albine pe care o consumă europenii (miere care nu a văzut stupul de albine) Uniunea Europeană o ține într-un scandal perpetuu de mulți ani de zile.
De fapt țările din estul Uniunii Europene devin pubela țărilor din vestul Uniunii Europene din punct de vedere al calității reziduale, nutriționale, organoleptice, tehnologice și vizuale.
România excelează pe acest subiect și antrenează și componente ale industriei agroalimentare autohtone care în perfect cadru legal inundă piața cu așa zise produse agroalimentare ce conțin E-uri și alte ingrediente naturale sau sintetice ca înlocuitori.
Se mizează probabil pe stomacul rezistent al consumatorilor români și pe indiferența respectiv ignoranța acestora în ceea ce privește hrana pe care o pun pe masă.
Câtă vreme România va mai accepta să rămână coșul de gunoi alimentar al Europei?
Câtă vreme consumatorul român se va complace să meargă la supermarket această nouă biserică a românilor în loc să-și cumpere alimente direct de la țărani!
În atare condiții vom începe cât de repede să le urăm consumatorilor români Noroc bun atunci când se așează la masă în loc de Poftă bună.
Iată câteva declarații a 3 Miniștri (ex.) de Agricultură din țări europene pe acest scandal:
Ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov :
„Produsele lactate ce conţin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de ţigări” (http://agrointel.ro/…/de-ce-e-branza-bulgareasca-asa-iefti…/).
Achim Irimescu ex. Ministrul Agriculturii din România:
”România este considerată „o piaţă de mâna a zecea“
În România salamul se spală cu oțet și se pune iar în vânzare. Nimeni nu-i controlează pe importatori. A fost carne de vită congelată de 40 de ani care a ajuns în România http://www.b1.ro/…/ministerul-agriculturii-explica-declarat…
Achim Irimescu,ex. Ministrul Agriculturii din România:
„La Consiliul Uniunii Europenepe pentru Agricultură, problema a fost ridicată de Cehia şi Slovacia, care au arătat că şi Coca Cola diferă în conţinut de zahăr, reţete diferite faţă de ceea ce se găseşte în celelalte state ale UE din Vestul Europei.
Se vehiculează de mult idea că sunt produse pentru Europa de Est şi pentru Europa de Vest şi tocmai de aceea a fost aduse de cele două state membre pe agenda Consiliului.
Nu s-a luat nici o decizie, dar s-a ţinut să se semnaleze acest lucru, că de multe ori în ţările Europei Centrale şi de Est se plăteşte la fel pentru produse care nu au acelaşi standard de calitate.
Sigur că, dacă ne uităm la Coca Cola este greu să te pronunţi fiindcă formula este secretă. Îmi amintesc ceea ce am văzut eu, că în Germania avea zahăr, în Slovacia avea alţi îndulcitori de altă natură.
În România nu avem nici un fel de studiu în acest sens” Ministrul Agriculturii din Cehia, Marian Jurecka a anunțat recent că Cehia va cere Uniunii Europene să interzică vânzarea de produse alimentare de calitate inferioară în Europa de Est de către aceleași mărci care comercializează produse mai bune în Occident
De unde vine de fapt această situație?
Astăzi, România este aprovizionată în mare parte cu alimente străine chimizate de mâna doua sau a zecea (în funcție de autori) pe lanțuri alimentare lungi (mii de km distanță de la producător la consumator)
Aceste lanțuri alimentare lungi au creat în ultimii ani condiții de criză alimentară permanentă în care te întrebi zilnic ce scandal alimentar ar mai putea apărea și unde.
Este evident că sistemul alimentar actual este cu fața la zid și nu se poate transforma decât printr-o reformă profundă.
Care sunt soluțiile posibile pentru ieșirea din această criză profundă în România: - Construcția de lanțuri alimentare scurte județene pentru produsele de calitate (Regulamentul 1151) ecologice, tradiționale, locale, montane și etice, între țăranul și consumatorul român în care Supermarketul dispare ca intermediar;
- O reformă profundă a legislației alimentare pentru produsele agroindustriale chimizate ce se vând în supermarket.
De exemplu ar trebui ca produse ca brânzeturile din lapte să fie vândute la raionul de lactate iar sortimentele de așa zisă brânză vegetală (din ulei de palmier, rapiță, soia etc…) să fie vândute la raionul de legume-fructe;
De la „Poftă Bună” la „Noroc Bun”
Cum putem oare noi românii să recunoaștem o brânză din lapte față de o brânză din ulei vegetal? Foarte simplu, datorită prețului de vânzare!
Dacă vreți brânză telemea din lapte prețul de vânzare trebuie să fie de minim 25-30 de lei/kg iar la cașcaval minim 45 de lei și să provină de la țărani pe cât posibil.
Sub acest preț, sunteți bieți cobai în acest experiment de inginerie socială și vă recomand să aveți un stomac rezistent… la cauciuc!
Iar în loc de „ Poftă Bună ” astăzi când vă așezați la masă cu familia, am să vă urez dragi români „ Noroc Bun” ca la mină, unde știi când intri dar nu știi dacă mai ieși !
Biet popor, sărac la buzunar și la minte uneori, știi tu oare câte te mai așteaptă?
(Avram Fițiu)
Comentarii
Trimiteți un comentariu