* ERAU DACII ÎNAPOIATI? *
-- partea I-a --
- Arta -
Dacii au excelat în acest domeniu, așa cum ne dovedesc săpăturile arheologice.
Podoabele lor erau de o rara frumusete, sculptura în lemn avea o veche tradiție transmisă până în timpurile noastre pe întreg teritoriul țării, casele erau impodobite cu fel de fel de ornamente, pentru care foloseau scule fine, în genul toporașelor miniaturale etc.
Țesătoria la război era cunoscută încă din perioada culturii Cucuteni (2700-2000 i.e.n.).
(imagini din Muzeul Culturii Cucuteni din PIATRA NEAMȚ)
În sec. V-IV i.e.n., în ținuturile traco-getice se dezvolta asa numita artă traco-getică a aurului și argintului, din care va deriva direct arta clasica daco-getică.
Pentru aceasta se folosea argintul si aurul extras din munții Apuseni și cel rezultat din topirea monedelor.
S-au stabilit in total 111 localități în care s-au găsit piese de argint daco-getice ce fac parte din tezaure sau alcătuiesc descoperiri singulare.
Așa cum s-a mai arătat, toate realizarile își au izvorul in timpuri foarte îndepartate.
Cele mai vechi opere de artă datează din epipaleolitic (8.000-7.000 i.e.n.).
Din eneolitic (3000 i.e.n.) ne-au ramas opere ca “Gânditorul” si “soția” sa, decoperite la Cernavodă etc.
Frumusețea sculpturilor si ceramicii de atunci nu avea comparație decat cu cea a produselor din bazinul Marii Egee.
Așa apare “zeița fertilității” de la Cucuteni, realizată în perioada 3600-3400 i.e.n., altarul din teracota de la
Trușești-Botoșani, modelele din teracota ale celor patru sanctuare de la Cascioarele - Ilfov, datate 3600-3400 i.e.n. si care prezintă un rafinament arhitectonic, pe care templele elene îl vor atinge abia după mai bine de 2.200 de ani, femeia care duce un vas pe cap de la Oltenita (de unde putem deduce ca purtatul vasului si a altor sarcini pe cap nu e un împrumut extern, ci un obicei autohton), minuscula vulpe de la Pietrele, a cărei șiretenie artistul a surpins-o magistral, precum si celelalte opere pline de originalitate si rafinament ale culturii Cucuteni (3600-3400 i.e.n.) și in special vestita si tipica ceramica pictată, arsa la temperaturi înalte si egală în rafinament cu aceea din Atica arhaica, ca și nu mai puțin originalele opere descoperite la Hăbăsești (2.700-1.880 i.e.n.).
Din epoca bronzului ne-au ramas cele 11 pumnale de aur de la Perșinari, tiparele pentru turnarea topoarelor de la Sarata-Monteoru (1700-1300 i.e.n.).
Tot aici s-au pastrat inele de buclă din aur, echivalente cu cele de la Troia si mărgele de faianță asemenea celor din Egipt.
Și această epocă este la fel de bogată ca si cea anterioară, neolotică, de la Cucuteni, sau cea urmatoare - Wiettemberg (1700-1300 i.e.n.) - care formeaza trecerea spre epoca fierului si din care cea mai semnificativa amintire este depozitul de bronzuri de la Uioara de Sus, compus din 5800 obiecte în cantitate de 1.100 kg (sabii, pumnale, seceri, fibule, pandative, vase, zabale).
Este perioada ce corespunde civilizatiei submiceniene din Grecia etc….-
- VA URMA -
Comentarii
Trimiteți un comentariu