-- Serial: ERAU DACII ÎNAPOIATI? --partea a II-a --

             * ERAU GETO-DACII ÎNAPOIATI? *

                         -- partea a II-a --

               (Un articol de bun simt. Nu mai stiu al cui este, dar meritã citit !) 

               NU, nu erau!!! Vă voi prezenta în continuare cum am fost noi “romanizați”…- ALKALIN -

                                                                            - Medicina -

       Nu s-a pastrat nicio plantă medicinala din limba latină, 
geto-dacii fiind cei mai mari specialisti ai antichitatii în cunoasterea, cultivarea si folosirea plantelor medicinale si neavand ce imprumuta de la romani. 

 La Sarmizegetusa Dacica, s-a gasit o trusa medicala ( o cutie de lemn ferecata in alama si cu maner de fier, ce continea: un scapel, o penseta, pulbere de piatra ponce si vase miniaturale pentru poduse farmaceutice), dovada a nivelului ridicat al practicii medicale in timpul lui Decebalus. 
Tot atat de importanta este si metoda lor de a trata OMUL ca un ÎNTREG, adică tratau si sufletul odată cu trupul. 


                                                                    - Agricultura -


      Dacia a avut cea mai veche agricultura din Europa, fiind cotată printre cele mai vechi din lume (neolitic). 
     Ei au folosit brazdarul de fier încă din prima jumatate a secolului IV i.e.n., acesta fiind găsit în mormântul tracic de la Kalacanovo (Bulgaria). 

 În nordul Dunării, brăzdarul de fier este prezent în aproape toate asezarile mari cercetate, incepand cu sec. II i.e.n.: Ocnita-Valcea, Cetatenii din Vale, Comalau, Costesti, Craciunesti, Cristesti, Gradistea-Muncelului, Pecica, Strambu, Mosneni, Poiana, Tinosu, Capaina, Piatra Neamt, Odorhei.- 

                                                                           

                                             - Port -

     Este stiut ca țăranii nostri mai poartă si azi, în multe zone ale tarii, aceeasi îmbracăminte ca dacii de pe columna lui Traian (itari, camasa lucrata cu flori pe poale si maneci, cojocele lucrate cu flori, caciula - pe care romanii nu le aveau) si ca femeile dace erau net superioare celor romane ca stil si arta in toalete (camase cu decolteu, ie, fusta cu clos, fote, bazma etc, pe care - de asemenea - femeile romane nu le cunosteau). 

   De asemenea, însuși cuvantul îmbrăcăminte este de origine dacică, fiind grefat pe cuvantul dac bracă “pantaloni”, cuvant care a evoluat in limba româna sub forma de brăcinari “ițari” si brăcinar “curea, sfoara, cingatoare pentru strans pantalonii”. 

   Primul care foloseste braca este Ovidius, apoi Tacitus. 

Amândoi se refera la estul Europei: Ovidius descriind pe geti, Tacitus folosind litere elene. 
Deci cuvantul braca nu este celtic, ci geto-dac. 

Dimpotriva, romanii, veniti in Dacia au adoptat portul dac, astfel cum ne informeaza D. Protase. 
    Până în prezent nu s-a gasit nici un monument în care să fie reprezentat un dac în... togă romană! 

    În fapt, colonistii erau obligati sa adopte portul dac pentru a nu “crăpa” iarna de frig, asa cum ne demonstrează monumentul sculptural de la Casei (Jud. Cluj) al lui Iulius Crescens îmbrăcat intr-un cojoc mițos, ca si cel de la Apulon. 

 Ca element de permanentă a elementelor de port de-a lungul mileniilor, în afara cloșului și decolteului, avem originala căciulă dacică pe care o mai poarta încă țăranii noștri, ca moștenire din timpurile imemoriale ale pelsagilor dunareni si carpatici si ale lui “Mithras genitor luminis” reprezentat ca un tânăr îmbrăcat în costum traditional geto-dac: cămașă lungă, cingătoare peste mijloc, mantie ce-i ajunge până mai jos de genunchi și căciula tradițională geto-dacă pe cap.

  E o costumatie identica cu cea a dacilor sculptați pe columna lui Traian. 
Imaginea taurului este simbolul unei bogății a dacilor stravechi: creșterea vitelor si agricultura. 
Aceeasi reprezentare o întâlnim, ca element de traditie, la Corbea din colectia Teodorescu.