--Vechimea Legilor Belagine--
Acestea vin din timpuri imemoriale, după cum am arătat; existau încă în sec. al VI-lea e. n. şi Iordanes („Getica c.11) spune că se numeau LEGES BELAGINES.
Şi Dionisie Exigul, geto-dac la origine,(465-545), cel ce a pus bazele calendarului creştin, introducând era noastră de la Hristos, responsabilul Marii Arhive Sinodale a Bisericii din Contantinopole „a avut în bibliotecă Belaginele”.
Filozof, publicist, astrolog, poet şi mare didacticist, moralist a fost acesta.
Dionisie Exigul a ţinut legătura cu geții de-acasă.
Ştiutor de carte multă, cunoscând bine aceste legi morale, de bază pentru geto-dacii trăitori, le-a lărgit importanţa, completându-le, valorificând şi tradiţiile orale şi a format un corpus de legi pe care le-a şi comentat şi care s-au impus printre credincioşi, şi printre slujitorii preoţi.
Aceste legi le-au păstrat şi urmaşii; în documentele istorice ale Banatului se numesc ”Jus Walachie”, în Transilvania, în Ţara Românească şi în Moldova, ”Lex Vlachorum”, sau ”Jus et Consuetudo”; în Ungaria – ”Antiqua Valachorum Lex et Consuetudo” sau ”Mos Valachorum”.
În Polonia se numeau ”Jus Valachorum” .
Am insistat asupra acestor denumiri pentru că, având în vedere că „pelasgii” se numesc în timp „GETO-DACI-VALAHI”, este clar că LEGILE BĂTRÂNE s-au păstrat neîntrerupt şi că vecinii aveau conştiinţa originii valahilor şi a vechimii legilor lor, pe care le numesc fie Antiqua, fie Vetus.
Orgolioşii romani au preluat legile de la GETO-daco-pelasgi, chiar dacă-i urau.
Tacitus (Ann. 27) menţionează că decemvirii, la îndemnul senatului, au făcut un proiect de legi pentru romani, „culegând din toate părţile, unde au putut afla ceva bun”.
Servius (Aen. VII 695) spune că aceeaşi decemviri au luat de la falisci, „o populaţie de păstori, grupă de BELACI – velahi, emigraţi din regiunea Carpaţilor şi a Istrului, stabiliţi în Etruria, sute de dispoziţiuni legale şi au mai luat unele suplimente la cele „XII Table”.
În sec.al XVI-lea şi al XVII-lea la Făgăraş încă se înregistra
”Lex Antiqua Valachorum”.
-Dacul Lupilor-
Şi Dionisie Exigul, geto-dac la origine,(465-545), cel ce a pus bazele calendarului creştin, introducând era noastră de la Hristos, responsabilul Marii Arhive Sinodale a Bisericii din Contantinopole „a avut în bibliotecă Belaginele”.
Filozof, publicist, astrolog, poet şi mare didacticist, moralist a fost acesta.
Dionisie Exigul a ţinut legătura cu geții de-acasă.
Ştiutor de carte multă, cunoscând bine aceste legi morale, de bază pentru geto-dacii trăitori, le-a lărgit importanţa, completându-le, valorificând şi tradiţiile orale şi a format un corpus de legi pe care le-a şi comentat şi care s-au impus printre credincioşi, şi printre slujitorii preoţi.
Aceste legi le-au păstrat şi urmaşii; în documentele istorice ale Banatului se numesc ”Jus Walachie”, în Transilvania, în Ţara Românească şi în Moldova, ”Lex Vlachorum”, sau ”Jus et Consuetudo”; în Ungaria – ”Antiqua Valachorum Lex et Consuetudo” sau ”Mos Valachorum”.
În Polonia se numeau ”Jus Valachorum” .
Am insistat asupra acestor denumiri pentru că, având în vedere că „pelasgii” se numesc în timp „GETO-DACI-VALAHI”, este clar că LEGILE BĂTRÂNE s-au păstrat neîntrerupt şi că vecinii aveau conştiinţa originii valahilor şi a vechimii legilor lor, pe care le numesc fie Antiqua, fie Vetus.
Orgolioşii romani au preluat legile de la GETO-daco-pelasgi, chiar dacă-i urau.
Tacitus (Ann. 27) menţionează că decemvirii, la îndemnul senatului, au făcut un proiect de legi pentru romani, „culegând din toate părţile, unde au putut afla ceva bun”.
Servius (Aen. VII 695) spune că aceeaşi decemviri au luat de la falisci, „o populaţie de păstori, grupă de BELACI – velahi, emigraţi din regiunea Carpaţilor şi a Istrului, stabiliţi în Etruria, sute de dispoziţiuni legale şi au mai luat unele suplimente la cele „XII Table”.
În sec.al XVI-lea şi al XVII-lea la Făgăraş încă se înregistra
”Lex Antiqua Valachorum”.
-Dacul Lupilor-
Comentarii
Trimiteți un comentariu