-- În țara asta, călcăm pe ISTORIE STRĂ-STRĂVECHE...la propriu! --

                  * Sanctuarul de teracotă vechi de 6.500 de ani, *
                                                descoperit la Căscioarele, în județul Călărași




          În localitatea Căscioarele (jud. Călărași), pe insula „Ostrovelul”, urmele de locuire sunt prezente încă din cele mai vechi timpuri. Săpăturile arheologilor efectuate aici au scos la iveală locuințe și artefacte ale culturii Gumelnița. Săpând mai în adâncime față de nivelul la care sunt situate urmele satului gumelnițean dezvelit în întregime, arheologii au făcut la Căscioarele și alte descoperiri – unele de o deosebită valoare, adevărate unicate ale patrimoniului civilizației străvechi de pe teritoriul Romaniei. Astfel, în cel mai vechi nivel de locuire a purtătorilor culturii eneolitice Gumelnița, printre resturile unei case situate aproximativ în centrul așezării, a fost descoperit modelul miniaturizat al unei constructii cu evidente calități cultice. Este realizat din lut ars și înfățișează un soclu paralelipipedic prevăzut cu două rânduri de ferestre circulare, decorat pe față cu liniile orizontale paralele incizate – pe care stau înșirate „patru case” (temple) – și ele decorate deasupra frontoanelor și la colțurile acoperișurilor cu „coarne de consacrație”, simboluri falice ale unui cult bărbătesc al rodirii și al forței.


    Arheologii au încadrat acest splendid artefact uman în cadrul culturii Gumelnița, orizontul anilor 4.500–4.200 î.Hr. Deși asemenea modele de sanctuare miniaturizate au apărut și în alte stațiuni gumelnițene, exemplarul de la Căscioarele este, neîndoielnic, cel mai interesant prin forma sa unică și simbolismul său. Aflat în prezent în colecțiile Muzeului Dunărea de Jos din Călărași, acesta poate fi admirat de către cei interesați să îl descopere. Acest model din teracotă al unui sanctuar (templu), care prezintă un adevărat rafinament arhitectonic pe care templele elene îl vor atinge după mii de ani, vorbește despre imaginația și creativitatea strămoșilor noștri. 
 (Conf. univ. dr. George V. Grigore)

Comentarii