* Deceneu
Sacerdot dac, mare preot, sfetnic si colaborator apropiat a lui Burebista. *
Cel mai important personaj dupa rege în statul dac.
Deceneu l-a ajutat considerabil pe marele rege în opera sa de unificare și organizare a triburilor geto-dace.
Dupa moartea lui Burebista și destrămarea stăpânirii acestuia (44 ien) Deceneu își asuma și puterea regală în statul dac intracarpatic.
O informație din Iordanes (Getica:XI,67) indică venirea lui Deceneu la putere ca vicerege, Burebista acordindu-i o putere aproape regală.
Strabon spune: “Burebista…și-a luat ca ajutor pe Deceneu ,un barbat vrăjitor, care umblase multă vreme prin Egipt, învățând acolo unele semne profetice, datorită cărora susținea ca tălmăcește voința zeilor.
Ba încă, de la un timp era socotit și zeu, asa cum am arătat când am vorbit de Zamolxe.
Ca o dovadă, de ascultarea ce i-o dădeau getii, este și faptul că ei s-au lăsat înduplecați să-și stârpească viile și să trăiască fără vin” (Geografia:VII,3,11)
După Iordanes, Deceneu era un om de o vastă erudiție.
Relatarea istoricului got conține date deosebite privind rolul cultural și religios îndeplinit de către Deceneu în instruirea spirituală a stratului ierarhic superior de sacerdoți și tarabosteși daci:
“Observând înclinația lor de a-l asculta în toate și inteligența lor nativă, el i-a inițiat în aproape toată filozofia, căci era maestru priceput în aceasta.
El i-a învățat etica, dezvățându-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în fizică, făcându-i să traiască potrivit cu legile naturii, pe care goții [geții] transcriindu-le, le păstrează până azi [sec VI en] cu numele de Belagines; i-a învățat logica, făcândui-i superiori celorlalte popoare în ce privește mintea; arătându-le practica i-a îndemnat să-și trăiască viața în fapte bune; demonstrându-le teoria, i-a învățat sa contemple cele 12 semne ale zodiacului, iar prin ele mersul planetelor și toată astronomia, lămurindu-i cum crește și scade discul lunii și cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura rotunjimii pământului și le-a expus sub ce nume și sub ce semne cele 345 de stele trec de la răsărit la apus, ca să se apropie sau să se depărteze de polul ceresc.
Vezi ce plăcere (este) ca niște oameni prea viteji să se indeletnceasca cu doctrinele filosofice, când mai aveau puțin răgaz de războaie.
Puteai să-l vezi pe unul cercetând poziția cerului, pe altul proprietățile ierburilor și ale arbuștilor, pe acesta studiind creșterea și scăderea Lunii, pe celălalt observând eclipsele soarelui și cum, prin rotația cerului, Soarele vrând să atingă regiunea orientală, este adus înapoi în regiunea occidentală.
Getul se linisteste de indata ce primește explicația acestor lucruri.
Aceasta și multe altele, învățând Deceneu pe geți, prin știința sa, a strălucit în mijlocul lor ca o adevărată minune.” (Getica;XI;69-70)
Prin felul acesta Iordanes ne înfățișează seriozitatea si priceperea cu care, cel puțin clasa sacerdotală, privea preocupările științifice, iar mai departe “pe bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți pe care i-a învățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și dându-le numele de pileati” (Getica;XI,71)
Deceneu a revigorat spiritualitatea geto-dacilor, înlăturând cultul bahic sau dyonisiac asociat cu cultura vitei de vie si cu orgii.
El este cel dintii care s-a opus viguros pătrunderii în Dacia a cultelor străine, vătămătoare pentru sănătatea spirituală și corporală a geto-dacilor.
De aceea nu este întâmplător și fără rezonanțe religioase profunde că el a determinat autoritatea regală să dispună distrugerea viței de vie- planta sacră a lui Dyonisos- și ca toată preoțimea dacică l-a sprijinit în acest act extraordinar.
Ca mare preot si vicerege, apoi el însuși rege Deceneu, a dispus de dublă autoritate, morala (stârpind viciul beției) și politica (organizează triburile și casta sacerdotală), făcând dintre nobili o clasă de pilleati, ca și din categoria privilegiată mai largă, capillati (saucomatti), din aceasta făcând pentru clerul de rând o clasă asimilabilă cu clasa cavalerilor romani-equites.
Deceneu considera că viitorul și stralucirea poporului său depind numai de înalta ținută morală și plecând de la aceasta premisa se poate clădi un edificiu statal și social trainic, motiv pentru care, sprijinit de BUREBISTA, a înfăptuit o profundă reformă socială și religioasă a poporului geto-dac.
Aceasta reformă, celebră în lumea antică, a fost pusă în practică nu prin legi oficiale și seci, ci prin răbdare și educație.
Deceneu a impus sobrietatea si cumpatarea , acea modestie a sufletului ale carei valente razbat din textul lui Platon.
Deceneu a cerut poporului “ascultarea de porunci” ca efect al educatiei prin dreptate.
Getii fiind recunoscuti in antichitate ca fiind “cei mai drepti”dintre cei cu care se inrudeau, caracteristica desigur foarte veche .
Deceneu a fost una din acele impresionante personalitati care si-au creat un loc de frunte in istoria lumii.
Un factor care l-a ajutat sa se realizeze pe sine insusi si prin asta sa fie de folos neamului sau , a fost prietenia si sprijinul pe care Burebista i le-a acordat, lucru rar in istorie.
Ei s-au inteles si au colaborat , armonios si eficient incât, in putini ani, au izbutit sa dureze un stat puternic atit social cit si moral. Marturii scrise despre viata si realizarile Marelui Preot si rege al dacilor Strabonne vorbeste despre Deceneu in Geografia:
“Burebista, getul, luand conducerea poporului, primi in stapanire oameni nevoiasi din cauza necontenitelor razboaie.
El insa ii ridica astfel prin educatie, prin cumpatare si prin ascultarea poruncilor lui, incat in putini ani fauri o mare imparatie si supuse getilor pe cei mai multi dintre vecini.
El ajunse de temut chiar si pentru romani, intrucat trecea fara frica Dunarea si prada Tracia pana in Macedonia si in Iliria.
Ii nimici pe celti, care erau amestecati cu tracii si ilirii; extermina definitiv pe boii de sub conducerea lui Kritasiros si pe taurisci. Pentru a castiga adeziunea poporului get la aceasta opera , Burebista a avut ajutorul colaboratorului sa Deceneu, mag care a calatorit in Egipt, unde a invatat anumite semne prevestitoare, gratie carora el deslusea planurile divine. In scurt timp el fu divinizat, asa cum am aratat cand am povestit istoria lui Zalmoxis.
In ceea ce priveste adeziunea poporului get, exista o dovada: ei fura induplecati sa scoata vita-de-vie si sa traiasca fara vin.” “Pentru disciplina poporului, si-a luat ca ajutor pe Deceneu, barbat cu puteri de vraci, care ratacise multa vremem prin Egipt si deprinsese acolo unele semne ale cerului, prin care pretindea ca anunta cele divine. Si dupa putin a fost socotit zeu, in acelasi fel cum am aratat cand am vorbit despre Zamolxis.
Ca semn al ascultari: s-au lasat convinsi sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin.” “Dacii luptau impotriva Boiilor si a tauriscilor, popoate celtice sub conducerea lui Kritasiros, pentru ca pretindeau ca tinutul respectiv era al lor”Iordanesscrie despre Deceneu in “Despre originea si faptele getilor si gotilor” “Pe timpul domniei lui Burebista peste geti, Deceneu a venit in Getia, pe vremea cand Sylla ajunsese stapanitorul romanilor. Burebista il lua pe langa sine pe acest Deceneu si-i acorda o autoritate aproape regala.
Urmand sfatul lui Deceneu, getii au pradat tinuturile germanilor, pe care acum le stapanesc francii. Cezar insusi, care, cel dintai dintre toti, a revendicat pentru sine domnia asupra romanilor, care a supus puterii sale aproape toata lumea, care i-a facut pe toti regii sa se plece, ba a luat in stapanire si insule asezate dincolo de lumea noastra, in sânul Oceanului, si care i-a facut tributari romanilor chiar si pe aceia care nu cunosteau numele roman nici din auzite, n-a putut totusi sa ii supuna pe geti, in ciuda numeroaselor sale incercari.
Gaius Tiberius este al treilea imparat al romanilor; sub domnia lui, getii se mentin nesupusi. Pentru geti aceasta era salvarea, acesta era binele, acesta era fagaduinta: sa puna in practica, nazuind in orice chip si socotind folositor ceea ce ii invatase Deceneu, sfetnicul lor.”
“Deceneu a ales dintre acestia pe barbatii cei mai nobili si cei mai intelepti, pe care i-a invatat teologia, i-a sfatuit sa adore anumite puteri divine si anumite capele sacre si i-a facut preoti. Le-a dat numele de pileati, cred eu, fiindca in timpul rugaciunii aveau capetele acoperite de tiare, pe care noi, cu alt nume, le numin caciuli de pasla; pentru restul poporului a poruncit sa fie numiti pletosii, nume pe care getii il pretuiesc si il pomenesc pana astazi in cantecele lor” (Getica;XI,71)“
Acesta (Deceneu), vazând ca spiritele getilor i se supun in toate si ca sunt inzestrati, din fire, i-a invatat aproape toata filosofia; Deceneu era maestru neintrecut in aceasta privinta. Prin morala, a infranat temperamentul lor barbar, prin fizica i-a determinat sa traiasca potrivit legilor lor firesti, legi pe care le au scrise pana azi si pe care le numesc Belagines.
Prin logica i-a inzestrat cu o putere de judecata superioara celorlalte neamuri. Prin practica i-a indemnat sa se dedea la fapte bune. Prin teorie i-a invatat sa priveasca mersul celor douasprezece semne ale zodiacului si prin acestea cursul planetelor si toata astronomia, le-a aratat cum creste si descreste fata lunii, le-a explicat cu cat globul de foc al soarelui depaseste in masura suprafata pamantului, le-a spus, in fine, sub ce nume si sub ce infatisare se invartesc intr-un sens si in celalalt in jurul polului ceresc cele trei sute patruzeci si sase de stele in drumul lor de la rasarit la apus.
Ce placere, vă intreb ca, atunci cand cariera armelor le ingaduia putin timp, barbatii viteji sa se patrunda de invataturi filosofice!? Vedeti pe unul cercetand asezarile cerului, pe altul particularitatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta asteptand fazele de crestere si descrestere a lunii, pe acela eclipsele de soare si chipul in care marelui astru, dus de revolutia cereasca, dupa ce s-a grabit sa ajunga in zona orientala, e adus din nou la apus.
Getul se linisteste de indata ce primeste explicatia acestor lucruri. Acestea si multe altele invatand Deceneu pe geti prin stiinta sa, a stralucit mult in mijlocul lor ca o adevarata minune, incat el poruncea nu numai celor de jos, dar chiar si regilor.”
Deceneu l-a ajutat considerabil pe marele rege în opera sa de unificare și organizare a triburilor geto-dace.
Dupa moartea lui Burebista și destrămarea stăpânirii acestuia (44 ien) Deceneu își asuma și puterea regală în statul dac intracarpatic.
O informație din Iordanes (Getica:XI,67) indică venirea lui Deceneu la putere ca vicerege, Burebista acordindu-i o putere aproape regală.
Strabon spune: “Burebista…și-a luat ca ajutor pe Deceneu ,un barbat vrăjitor, care umblase multă vreme prin Egipt, învățând acolo unele semne profetice, datorită cărora susținea ca tălmăcește voința zeilor.
Ba încă, de la un timp era socotit și zeu, asa cum am arătat când am vorbit de Zamolxe.
Ca o dovadă, de ascultarea ce i-o dădeau getii, este și faptul că ei s-au lăsat înduplecați să-și stârpească viile și să trăiască fără vin” (Geografia:VII,3,11)
După Iordanes, Deceneu era un om de o vastă erudiție.
Relatarea istoricului got conține date deosebite privind rolul cultural și religios îndeplinit de către Deceneu în instruirea spirituală a stratului ierarhic superior de sacerdoți și tarabosteși daci:
“Observând înclinația lor de a-l asculta în toate și inteligența lor nativă, el i-a inițiat în aproape toată filozofia, căci era maestru priceput în aceasta.
El i-a învățat etica, dezvățându-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în fizică, făcându-i să traiască potrivit cu legile naturii, pe care goții [geții] transcriindu-le, le păstrează până azi [sec VI en] cu numele de Belagines; i-a învățat logica, făcândui-i superiori celorlalte popoare în ce privește mintea; arătându-le practica i-a îndemnat să-și trăiască viața în fapte bune; demonstrându-le teoria, i-a învățat sa contemple cele 12 semne ale zodiacului, iar prin ele mersul planetelor și toată astronomia, lămurindu-i cum crește și scade discul lunii și cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura rotunjimii pământului și le-a expus sub ce nume și sub ce semne cele 345 de stele trec de la răsărit la apus, ca să se apropie sau să se depărteze de polul ceresc.
Vezi ce plăcere (este) ca niște oameni prea viteji să se indeletnceasca cu doctrinele filosofice, când mai aveau puțin răgaz de războaie.
Puteai să-l vezi pe unul cercetând poziția cerului, pe altul proprietățile ierburilor și ale arbuștilor, pe acesta studiind creșterea și scăderea Lunii, pe celălalt observând eclipsele soarelui și cum, prin rotația cerului, Soarele vrând să atingă regiunea orientală, este adus înapoi în regiunea occidentală.
Getul se linisteste de indata ce primește explicația acestor lucruri.
Aceasta și multe altele, învățând Deceneu pe geți, prin știința sa, a strălucit în mijlocul lor ca o adevărată minune.” (Getica;XI;69-70)
Prin felul acesta Iordanes ne înfățișează seriozitatea si priceperea cu care, cel puțin clasa sacerdotală, privea preocupările științifice, iar mai departe “pe bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți pe care i-a învățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și dându-le numele de pileati” (Getica;XI,71)
Deceneu a revigorat spiritualitatea geto-dacilor, înlăturând cultul bahic sau dyonisiac asociat cu cultura vitei de vie si cu orgii.
El este cel dintii care s-a opus viguros pătrunderii în Dacia a cultelor străine, vătămătoare pentru sănătatea spirituală și corporală a geto-dacilor.
De aceea nu este întâmplător și fără rezonanțe religioase profunde că el a determinat autoritatea regală să dispună distrugerea viței de vie- planta sacră a lui Dyonisos- și ca toată preoțimea dacică l-a sprijinit în acest act extraordinar.
Ca mare preot si vicerege, apoi el însuși rege Deceneu, a dispus de dublă autoritate, morala (stârpind viciul beției) și politica (organizează triburile și casta sacerdotală), făcând dintre nobili o clasă de pilleati, ca și din categoria privilegiată mai largă, capillati (saucomatti), din aceasta făcând pentru clerul de rând o clasă asimilabilă cu clasa cavalerilor romani-equites.
Deceneu considera că viitorul și stralucirea poporului său depind numai de înalta ținută morală și plecând de la aceasta premisa se poate clădi un edificiu statal și social trainic, motiv pentru care, sprijinit de BUREBISTA, a înfăptuit o profundă reformă socială și religioasă a poporului geto-dac.
Aceasta reformă, celebră în lumea antică, a fost pusă în practică nu prin legi oficiale și seci, ci prin răbdare și educație.
Deceneu a impus sobrietatea si cumpatarea , acea modestie a sufletului ale carei valente razbat din textul lui Platon.
Deceneu a cerut poporului “ascultarea de porunci” ca efect al educatiei prin dreptate.
Getii fiind recunoscuti in antichitate ca fiind “cei mai drepti”dintre cei cu care se inrudeau, caracteristica desigur foarte veche .
Deceneu a fost una din acele impresionante personalitati care si-au creat un loc de frunte in istoria lumii.
Un factor care l-a ajutat sa se realizeze pe sine insusi si prin asta sa fie de folos neamului sau , a fost prietenia si sprijinul pe care Burebista i le-a acordat, lucru rar in istorie.
Ei s-au inteles si au colaborat , armonios si eficient incât, in putini ani, au izbutit sa dureze un stat puternic atit social cit si moral. Marturii scrise despre viata si realizarile Marelui Preot si rege al dacilor Strabonne vorbeste despre Deceneu in Geografia:
“Burebista, getul, luand conducerea poporului, primi in stapanire oameni nevoiasi din cauza necontenitelor razboaie.
El insa ii ridica astfel prin educatie, prin cumpatare si prin ascultarea poruncilor lui, incat in putini ani fauri o mare imparatie si supuse getilor pe cei mai multi dintre vecini.
El ajunse de temut chiar si pentru romani, intrucat trecea fara frica Dunarea si prada Tracia pana in Macedonia si in Iliria.
Ii nimici pe celti, care erau amestecati cu tracii si ilirii; extermina definitiv pe boii de sub conducerea lui Kritasiros si pe taurisci. Pentru a castiga adeziunea poporului get la aceasta opera , Burebista a avut ajutorul colaboratorului sa Deceneu, mag care a calatorit in Egipt, unde a invatat anumite semne prevestitoare, gratie carora el deslusea planurile divine. In scurt timp el fu divinizat, asa cum am aratat cand am povestit istoria lui Zalmoxis.
In ceea ce priveste adeziunea poporului get, exista o dovada: ei fura induplecati sa scoata vita-de-vie si sa traiasca fara vin.” “Pentru disciplina poporului, si-a luat ca ajutor pe Deceneu, barbat cu puteri de vraci, care ratacise multa vremem prin Egipt si deprinsese acolo unele semne ale cerului, prin care pretindea ca anunta cele divine. Si dupa putin a fost socotit zeu, in acelasi fel cum am aratat cand am vorbit despre Zamolxis.
Ca semn al ascultari: s-au lasat convinsi sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin.” “Dacii luptau impotriva Boiilor si a tauriscilor, popoate celtice sub conducerea lui Kritasiros, pentru ca pretindeau ca tinutul respectiv era al lor”Iordanesscrie despre Deceneu in “Despre originea si faptele getilor si gotilor” “Pe timpul domniei lui Burebista peste geti, Deceneu a venit in Getia, pe vremea cand Sylla ajunsese stapanitorul romanilor. Burebista il lua pe langa sine pe acest Deceneu si-i acorda o autoritate aproape regala.
Urmand sfatul lui Deceneu, getii au pradat tinuturile germanilor, pe care acum le stapanesc francii. Cezar insusi, care, cel dintai dintre toti, a revendicat pentru sine domnia asupra romanilor, care a supus puterii sale aproape toata lumea, care i-a facut pe toti regii sa se plece, ba a luat in stapanire si insule asezate dincolo de lumea noastra, in sânul Oceanului, si care i-a facut tributari romanilor chiar si pe aceia care nu cunosteau numele roman nici din auzite, n-a putut totusi sa ii supuna pe geti, in ciuda numeroaselor sale incercari.
Gaius Tiberius este al treilea imparat al romanilor; sub domnia lui, getii se mentin nesupusi. Pentru geti aceasta era salvarea, acesta era binele, acesta era fagaduinta: sa puna in practica, nazuind in orice chip si socotind folositor ceea ce ii invatase Deceneu, sfetnicul lor.”
“Deceneu a ales dintre acestia pe barbatii cei mai nobili si cei mai intelepti, pe care i-a invatat teologia, i-a sfatuit sa adore anumite puteri divine si anumite capele sacre si i-a facut preoti. Le-a dat numele de pileati, cred eu, fiindca in timpul rugaciunii aveau capetele acoperite de tiare, pe care noi, cu alt nume, le numin caciuli de pasla; pentru restul poporului a poruncit sa fie numiti pletosii, nume pe care getii il pretuiesc si il pomenesc pana astazi in cantecele lor” (Getica;XI,71)“
Acesta (Deceneu), vazând ca spiritele getilor i se supun in toate si ca sunt inzestrati, din fire, i-a invatat aproape toata filosofia; Deceneu era maestru neintrecut in aceasta privinta. Prin morala, a infranat temperamentul lor barbar, prin fizica i-a determinat sa traiasca potrivit legilor lor firesti, legi pe care le au scrise pana azi si pe care le numesc Belagines.
Prin logica i-a inzestrat cu o putere de judecata superioara celorlalte neamuri. Prin practica i-a indemnat sa se dedea la fapte bune. Prin teorie i-a invatat sa priveasca mersul celor douasprezece semne ale zodiacului si prin acestea cursul planetelor si toata astronomia, le-a aratat cum creste si descreste fata lunii, le-a explicat cu cat globul de foc al soarelui depaseste in masura suprafata pamantului, le-a spus, in fine, sub ce nume si sub ce infatisare se invartesc intr-un sens si in celalalt in jurul polului ceresc cele trei sute patruzeci si sase de stele in drumul lor de la rasarit la apus.
Ce placere, vă intreb ca, atunci cand cariera armelor le ingaduia putin timp, barbatii viteji sa se patrunda de invataturi filosofice!? Vedeti pe unul cercetand asezarile cerului, pe altul particularitatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta asteptand fazele de crestere si descrestere a lunii, pe acela eclipsele de soare si chipul in care marelui astru, dus de revolutia cereasca, dupa ce s-a grabit sa ajunga in zona orientala, e adus din nou la apus.
Getul se linisteste de indata ce primeste explicatia acestor lucruri. Acestea si multe altele invatand Deceneu pe geti prin stiinta sa, a stralucit mult in mijlocul lor ca o adevarata minune, incat el poruncea nu numai celor de jos, dar chiar si regilor.”
Comentarii
Trimiteți un comentariu