-- Serial: STRĂMOȘII NOȘTRI GETO-DACII ȘI STRÂNSA LOR LEGĂTURĂ CU AURUL...partea a II-a --

*Strămoşii noştri geto – dacii şi strânsa lor legătură cu aurul*

“Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.”  Nicolae Iorga.

2.

-- Tezaurul de la Moigrad --

  Tezaurul descoperit la Moigrad, în judeţul Sălaj atestă afirmaţiile de mai sus.

  Ca mai toate tezaurele descoperite la noi, şi Tezaurul descoperit la Moigrad, în judeţul Sălaj s-a găsit din întâmplare, înainte de anul 1912. 

   Să ne întrebăm, oare dacă chiar s-ar pune puţin accentul pe descoperiri arheologice, efectuându-se săpături în zonele unde au fost descoperiri, ce s-ar putea găsi?

   Tezaurul de la Moigrad este compus dintr-un idol – care este cel mai mare obiect neolitic descoperit până acum – şi încă trei idoli cu braţele în cruce. 

  Doi dintre idoli reprezintă două femei şi celălalt o figurină masculină. 

    Obiectul care reprezintă bărbatul este cea mai veche imagine stilizată din aur din câte se cunosc în lume.

    Idolul mare, care cântăreşte peste 800 de grame reprezintă imaginea stilizată a zeiţei Pământului şi a fertilităţii.

   Idolii feminini, având 20,2 g respectiv 17,4 g, au braţele şi picioarele terminate în câte două antene spiralice afrontate.

   Idolul bărbat are 18,525 g este realizat printr-o şlefuire mai fină a feţei şi s-a păstrat mai bine, fiind mult mai îngrijit.

-- Brăţările dacice --

De-a lungul timpului, au fost descoperite foarte multe bijuterii care aparţineau dacilor.

Cea mai importantă descoperire a fost la Sarmizegetusa Regia,  cea mai mare fortificaţie daco-getă de pe teritoriul României. Aici au fost găsite numeroase bijuterii, monede, obiecte de aur si argint care fac parte din Tezaurul dacic.

Vestigiul este situat în satul Grădiştea Muncelului, judetul Hunedoara, şi a fost capitala fostei Dacii, înainte de colonizarea romană. Aici au fost găsite şi vestitele brăţări dacice.

Au fost descoperite în mai multe locuri din zona Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, în perioada 2000-2002, brăţări cu greutăţi cuprinse între 682,30 şi 1.196,03 grame şi lungimi variate. Astfel, cea mai scurtă brăţară are o lungime de 177,2 centimetri, iar cea mai lungă este de aproape trei metri (288 de centimetri).

Dintre ele, au fost recuperate până în prezent 13 şi se crede că numărul lor se ridică la 24. Brăţările sunt din epoca geto-dacică şi au o vechime de aproape 2000 de ani.

Arheologii sătmăreni şi ucraineni care fac săpături la şantierul arheologic de la Malaia Kopania, din Ucraina, la 20 de kilometri de România, au descoperit, pe locul unui cimitir dacic, obiecte din aur. Despre această descoperire se spune că ar fi cea mai mare descoperire de bijuterii dacice, după vestitele brăţări din aur.