-- SERIAL: LIMBA ROMÂNĂ VECHE - LIMBA ARIANĂ PRIMORDIALĂ -- partea a II-a --

-- Despre LIMBA ROMÂNĂ VECHE  ca limbă primordială, o limbă vorbită de ARIENII MASAGEȚI ce au roit în India și au pus bazele uluitoarei culturi vedice... --

      Prof. Fabio Scialpi: “Sunt intrigat de prezența, pe teritoriul României, a mai multor toponime cu rezonanță sanscrită.”

        De vreme ce toponimia reprezintă arheologia unei limbi, vom prezenta câteva toponime românești, cât și alte toponime din Europa și Asia:

    Toponime românești: Ramna, Râmnicu Vâlcea, Râmnicu Sărat, Râmetea, Rămeţi, Râmeţ, Râmeşti, Armășești, Arămești, Arad, Arieș, Arieșeni, Ardeal, Argeș, Deva, Devesel, Șivița, Șureanu, Vedea, Videle, Vederoasa etc.

  Alte cuvinte românești formate din rădăcina “Ar”: Arie, Arc, Arcă, Arcuș, Arcadă, Aramă, Artă, Armă, Armură, Armată, Arat, Arătare, Arhaic, Arhivă, Argint, Argat, Arhanghel, Armonie, Arpă, Arpegiu, Artizan, Argument etc.

  Mark Pagel, profesor pe evoluție biologică la Universitatea Reading din Londra: “Acum peste 10.000 de ani, în spațiul carpatic a existat un popor care vorbea o limbă unică, precursoare a sanscritei și a latinei.”

  Toponime din Asia: Ramdala, Ramdevra, Ramdurg, Ramaiah, Ramanathapuram, Ramjibanpur, Devaki, Devaliya, Devalapura, Devala, Devapur, Devathur, Devawas, Devikapuram, Suryapet, Suryamal, Suryanagar etc.

     Pentru a dovedi că limba sanscrită își are originea în limba vedică (româna străveche), vom da câteva cuvinte ca exemple, în special cuvinte care fac referire la aspectele teozofice ale culturii vedice, inclusiv nume de zeități, dar și alte cuvinte cu forme și sensuri identice sau asemănătoare (primul cuvânt înaintea semnului “=” este în sanscrită, iar cuvântul care apare după semnul “=” este în română):

Karma (acțiune) = Cârmă

Chakra = Cerc

Nāḍī (nerv, puls) = Nod

Prāṇa (suflare, energie, viață) = Hrană

Ākāśa (eter, cer, rai) = Acasă

Loka (lume, loc, regiune, țară) = Loc

Śāntiḥ (pace, calm, odihnă, beatitudine) = Sînt / Sfânt

Hare (energie divină) = Har

Indra (lider, prinț) – zeitate a panteonului vedic reprezentând zeul ploii/tunetului, considerat a fi liderul zeilor Devas sau zeițelor Devi = Îndrea (sărbătoare strămoșească), Undrea (luna Decembrie) sau Andrea (ac)

Oṃ (Aum – sunetul/cuvântul primordial) = Om (ființă omenească)

Sūrya – zeitate solară a panteonului vedic = Soare

Agni – zeitate a panteonului vedic reprezentând zeul focului (cât și al înțelepciunii divine) = A igni (a aprinde), Agnita (localitate din sud-vestul României)

Vishnu – zeitate centrală a panteonului vedic = Vișan (nume de familie românesc)

Krishna – zeitate a panteonului vedic, reprezentând al 8-lea avatar (complet) al zeului Vishnu. Numele său vine din sanscritul “Kṛṣṇa”, având semnificația de “negru”, “întunecat”, “albastru închis” = Crișan (nume de familie românesc)

Kaliman (negru) = Călimani (munți)

Mitra (soare, prieten, aliat) = Mitră (căciulă), reprezentând de asemenea zeul solar Mithra – un nume pe care îl regăsim în nenumărate nume româneşti, în diferite variaţii precum Mitran, Mitrovan, Mitrache, Mitru, Mitruţ, Dumitru, Dumitrache, Dumitrescu, Dimitrie etc.

Aryaman = însoţitor, soare

Arat (distanţă) = Arat (agricultură), Arăt (a indica)

Arc (strălucitor) = Arc (armă, termen matematic sau arhitectural)

Divya (divin) = Divin (dumnezeiesc)

Veda (percepţie) = Vede (pers. a III-a), reprezentând de asemenea numele scrierilor vedice în limba română; vedere, văd, a vedea

Sarpa (şarpe) = Şarpe

Sara (sare) = Sare

Sat (entitate, esenţă) = Sat

Barbara (barbar) = Barbar

Maga (mag, preot al soarelui) = Mag

Mandra (încântător, fermecător) = Mândră (femeie)

Masa (greutate) = Masă (greutate)

Mala (noroi, praf, mâl) = Mâl

Apa (apă) = Apă

Varsa (ploaie) = Varsă (a vărsa)

Nas (nas) = Nas

Supa (supă) = Supă

Sapta (şapte) = Şapte

Zac (a zice) = Zâc (limba populară)

Data (dat, purificat) = Dată

Ras (strigăt, plânset, sunet) = Râs

Rana (bătălie, conflict, război) = Rană

Lupta (pierdut, prădat, rănit, distrus) = Luptă

Puti (urât mirositor) = Puţi

Pun (a pune la un loc) = Pun

Vanati (a ochi, a ataca, a răni) = Vânaţi

Samantha (buruiană folosită în gastronomie) = Sămânţă

Stapana (loc) = Stăpână

Straina (feminin, femeie) = Străină

Napat (nepot) = Nepot

Pitr (tată, strămoş) = Părinte

Puru (rai, paradis, bărbat, abundent) / Purana (mitologie, bătrân, antic, legendă) / Purusa (om, suflet, spirit, fiinţă supremă) = Pur (imaculat, dumnezeiesc, absolut)

Balarāma (zeitate a păstorilor şi agricultorilor din panteonul vedic) = Bălai (blond), Bălan (nume românesc ce are şi sensul de blond; nume ce figurează în multe toponime româneşti precum Bala, Bălan, Bâlea, Băleni-Români, Bălești, Balotești, Bălușoaia, Băluța, Bălușești, Bălușeni, Balaci, Bălăceanu, Bălănoaia etc.

Anu (atom, suflet, viaţă) = Anu (an); în mitologia emeşilor (sumerienilor) reprezintă tatăl ceresc

Mūrta (material, substanţial, real, întrupat) = Moarte

Svarjit (a dobândi lumina, sacrificiu) = Sfârşit

Samsara (existenţa ciclică a lumii; roata vieţii) = Samsar (intermediar)

Dyumnasah (a avea putere) = Dumneasa (pers. a III-a); în realitate înseamnă a te adresa divinităţii unei persoane, de vreme ce românii au numele de Dumnezeu pentru a se adresa divinităţii supreme; un nume asemănător găsim şi în cultura emeşilor, reprezentând Zeul păstor DUMUZI(d)
(sursă: Getarumterra)