-- SERIAL-- Bazele Şcolii Zamolxiene -- partea a X-a -- SFÂRȘIT --

                                                     * SCOALA ZAMOLXIANĂ *
                                                         (Pe Urmele Străbunilor)

Şcoala fondată de Zamolxe avea la bază multe elemente din şcolile spirituale ale vremii (cunoscute sub numele de şcoli ale misterelor).

1. Disciplina: ascultare, studiu, hărnicie, cumpătare, perseverenţă.
2. Cultivarea virtuţilor: iubire, voinţă, curaj, răbdare, modestie.
3. Obiectivele: pacea, dreptatea, adevărul, unitatea, progresul.
4. Autocunoaştere: personalitate şi individualitate; intenţieimagine- emoţie;             gând-cuvânt-faptă; suflet-minte-trup.
5. Eliberările: detaşare, concentrare, imaginaţie, armonie, frumuseţe.
6. Autodezvoltarea: mărirea câmpului vital, creşterea gradului de conştienţă, extinderea simţurilor.
7. Cauzalitate: Rezonanţă – Convergenţă – Sincronicitate – Ciclicitate – Corespondenţă – Unicitate.
8. Evoluţia spaţio-temporală: ordine-măsură-control, înţelepciune, creaţie.

7. *  CAUZALITATEA *(urmare)

 a) Rezonanţă – b) Convergenţă – c) Sincronicitate – d) Ciclicitate – e) Corespondenţă – f) Unicitate.

f) * Unicitatea *

-- Totul este în Unul şi Unul este în toate. -- 

      Este vorba de unitatea în diversitate. 

    Unicitatea Totului începe să fie percepută în rarele momente în care omul pare total rupt de realitatea materială înconjurătoare.

      Un învăţător (preot) zamolxian ştia că cel ce priveşte prin ochii săi este acelaşi cu cel ce priveşte prin ochii celuilalt. 

    Marele Foc Viu este prezent în toţi şi în toate. 

Aceasta înseamnă că şi puterile Focului Viu sunt în fiecare, dar totuşi ascunse (adormite) de vălurile grele ale materiei. 

     Cine avea înţelepciunea să despartă cele materiale de cele spirituale (sufleteşti) reuşea să ajungă şi la puterile Focului Viu. 

    Cine a reuşit să simtă cu adevărat acest lucru, acela înţelege pe deplin că nu există nimic, dar absolut nimic, care să stea împotriva evoluţiei sufletului. Focul Viu din sufletul fiecăruia este cel care îl va ghida spre Marele Foc Viu, adică spre locul său de origine.

            Atingerea magică a propriului Foc Viu este ceea ce-l face pe om să şi schimbe pe deplin conştiinţa. 

            Din acel moment, el nu mai este trupul purtător de spirit, ci a devenit un Spirit purtător de trup. 

          Este momentul în care moare şi renaşte în acelaşi timp. Este momentul în care înţelege pe deplin că trupul este doar o haină pe care oricând o poate lepăda, înnoi sau schimba.