* BUN VENIT ACASĂ, EUROPA! *
(autor: AURORA PETAN)
2.
2.
Acum 40.000 de ani.
Primul european modern: ION DIN ANINA.
Prin urmare, în drumul lor spre centrul și apusul Europei, oamenii veniți din Africa au ajuns întâi pe la noi, în zona Carpaților și a Dunării Mijlocii.
Au stat pe aici cateva mii de ani si abia apoi, unele grupuri au înaintat spre restul Europei.
Deci, nu ar trebui sa mire pe nimeni ca cele mai vechi urme de homo sapiens din întreaga Europă s-au găsit in România.
Este vorba de o mandibulă veche de aproximativ 40.000 de ani, descoperită in anul 2002 in Pestera cu Oase din Anina (Banat).
Fosila a fost descoperită întâmplător, de un grup de speologi din Timișoara.
Cercetările au fost preluate de specialistul american Erik Trinkaus, iar descoperirea a intrat in literatura de specialitate sub numele de ”ION din Anina”.
Deși este un european “modern”, Ion are si trăsături care îl apropie de omul de Neanderthal, acest văr al omului modern, care a locuit ținuturile Europei acum cateva milioane de ani și care a dispărut chiar in perioada în care s-a întalnit cu homo sapiens.
După cei mai multi cercetători, dispariția omului de Neanderthal ar fi fost provocată tocmai de aceasta “întâlnire”.
Coincidență sau nu, dispariția omului de Neanderthal ne-a arătat cât de diverse pot fi căile aventurii umane și cât de înfundate unele drumuri.
Ion al nostru din Anina le-a demonstrat antropologilor că cele două specii au coexistat o vreme și chiar s-au încrucișat.
Fosila a fost descoperită întâmplător, de un grup de speologi din Timișoara.
Cercetările au fost preluate de specialistul american Erik Trinkaus, iar descoperirea a intrat in literatura de specialitate sub numele de ”ION din Anina”.
Deși este un european “modern”, Ion are si trăsături care îl apropie de omul de Neanderthal, acest văr al omului modern, care a locuit ținuturile Europei acum cateva milioane de ani și care a dispărut chiar in perioada în care s-a întalnit cu homo sapiens.
După cei mai multi cercetători, dispariția omului de Neanderthal ar fi fost provocată tocmai de aceasta “întâlnire”.
Coincidență sau nu, dispariția omului de Neanderthal ne-a arătat cât de diverse pot fi căile aventurii umane și cât de înfundate unele drumuri.
Ion al nostru din Anina le-a demonstrat antropologilor că cele două specii au coexistat o vreme și chiar s-au încrucișat.
Dar Ion nu era singur în Pestera cu Oase.
Cercetatorul american i-a descoperit în anii urmatori si pe Vasile si Maria, care însă erau mai “tineri” decat Ion cu 14.000 de ani…
Aceasta descoperire a celui mai “bătrân” european modern a fost repede luată in atenție de lumea științifică de peste hotare.
Cercetătorii români însă nu s-au zorit să facă prea mult... caz de aceasta prețioasa relicvă.
Daca ea s-ar fi descoperit in alta parte, cu siguranta ar fi fost mult mai mult mediatizată.
Cercetatorul american i-a descoperit în anii urmatori si pe Vasile si Maria, care însă erau mai “tineri” decat Ion cu 14.000 de ani…
Aceasta descoperire a celui mai “bătrân” european modern a fost repede luată in atenție de lumea științifică de peste hotare.
Cercetătorii români însă nu s-au zorit să facă prea mult... caz de aceasta prețioasa relicvă.
Daca ea s-ar fi descoperit in alta parte, cu siguranta ar fi fost mult mai mult mediatizată.
Acum 10.000 de ani.
Cea mai veche așezare stabilă din Europa: -- SCHELA CLADOVEI --
În zona noastră, Carpații au constituit o barieră in timpul glaciațiunii.
La vest de munți se afla Europa adormită sub ghețuri.
La est, în câmpia Dunarii si în Moldova, viața înflorea.
După ce vremea a început să se încălzească și ghețarii să se topească, Europa s-a repopulat, treptat-treptat.
Timpul s-a pornit să curgă tot mai repede, iar pe la anul 8.000 au început să mijească zorii agriculturii pe continentul nostru.
S-au domesticit primele animale, iar așezările umane au devenit stabile.
Cea mai veche asezare stabilă de pe continentul nostru se află tot pe teritoriul țării noastre, la SCHELA CLADOVEI, in clisura Dunării, avand o “soră” pe malul celălalt al Dunării, la Lepenski Vir.
Schela Cladovei este o așezare străveche, care s-a dezvoltat între 8000 si 5500 î.Cr., deci acum 10.000 de ani.
Locuitorii acestei așezări nu cunoșteau ceramica, ci foloseau piatra, osul si cornul, pentru confecționarea diferitelor obiecte.
La vest de munți se afla Europa adormită sub ghețuri.
La est, în câmpia Dunarii si în Moldova, viața înflorea.
După ce vremea a început să se încălzească și ghețarii să se topească, Europa s-a repopulat, treptat-treptat.
Timpul s-a pornit să curgă tot mai repede, iar pe la anul 8.000 au început să mijească zorii agriculturii pe continentul nostru.
S-au domesticit primele animale, iar așezările umane au devenit stabile.
Cea mai veche asezare stabilă de pe continentul nostru se află tot pe teritoriul țării noastre, la SCHELA CLADOVEI, in clisura Dunării, avand o “soră” pe malul celălalt al Dunării, la Lepenski Vir.
Schela Cladovei este o așezare străveche, care s-a dezvoltat între 8000 si 5500 î.Cr., deci acum 10.000 de ani.
Locuitorii acestei așezări nu cunoșteau ceramica, ci foloseau piatra, osul si cornul, pentru confecționarea diferitelor obiecte.
Așezarea a fost descoperită de arheologul Vasile Boroneant.
Astăzi, ea este cercetată de o echipă internațională de specialiști.
Nu este o întâmplare că în acel loc s-au “copt” primele semne de civilizație, căci întotdeauna, de-a lungul marilor fluvii s-au dezvoltat civilizații mari.
“Acolo, in clisura Dunării, erau condițiile cele mai potrivite pentru producerea unui salt de civilizație”, ne explică arheologul Vasile Boroneant, presedintele secției de istorie a Academiei Oamenilor de stiinta.
“Clima era blândă, sub-mediteraneană, mai caldă decât în tot restul Europei.
Curenții calzi dinspre Marea Neagră si Mediterană contribuiau si ei la un climat propice, Orientul Mijlociu era relativ aproape.
Dunarea oferea condiții foarte bune de trai.
Încălzirea climei a dus la aparitia de bălți și lacuri, existau deci apă dulce, mult pește, păsări, vegetație si animale din belșug.
Alternanța anotimpurilor a jucat si ea un rol esențial în saltul care s-a produs: oamenii erau obligați să se preocupe de adăposturi, îmbrăcăminte, să producă noi tipuri de unelte.
Încălzirea climei i-a determinat să renunțe la blănuri și să treaca la țesut, să dezvolte noi metode și noi instrumente.
Odata ce s-au așezat într-un loc si au inceput să stocheze rezervele de hrană, au trebuit să se gandeasca si la mijloacele de depozitare.
Astăzi, ea este cercetată de o echipă internațională de specialiști.
Nu este o întâmplare că în acel loc s-au “copt” primele semne de civilizație, căci întotdeauna, de-a lungul marilor fluvii s-au dezvoltat civilizații mari.
“Acolo, in clisura Dunării, erau condițiile cele mai potrivite pentru producerea unui salt de civilizație”, ne explică arheologul Vasile Boroneant, presedintele secției de istorie a Academiei Oamenilor de stiinta.
“Clima era blândă, sub-mediteraneană, mai caldă decât în tot restul Europei.
Curenții calzi dinspre Marea Neagră si Mediterană contribuiau si ei la un climat propice, Orientul Mijlociu era relativ aproape.
Dunarea oferea condiții foarte bune de trai.
Încălzirea climei a dus la aparitia de bălți și lacuri, existau deci apă dulce, mult pește, păsări, vegetație si animale din belșug.
Alternanța anotimpurilor a jucat si ea un rol esențial în saltul care s-a produs: oamenii erau obligați să se preocupe de adăposturi, îmbrăcăminte, să producă noi tipuri de unelte.
Încălzirea climei i-a determinat să renunțe la blănuri și să treaca la țesut, să dezvolte noi metode și noi instrumente.
Odata ce s-au așezat într-un loc si au inceput să stocheze rezervele de hrană, au trebuit să se gandeasca si la mijloacele de depozitare.
Varietatea aceasta de situații i-a determinat să observe și să experimenteze permanent.
Dar, în același timp, au ajuns să aibă si mai mult timp liber, nefiind obligati să alerge zilnic după vânat.
Astfel, s-au dezvoltat arta, religia, meditația asupra vietii si mortii, asupra forțelor Naturii.
La Cuina Turcului a fost descoperită o splendidă reprezentare pe o falangă de cal sălbatic, veche de 11.000 de ani!
Cu timpul, au fost domesticite unele animale. Câinele a fost cel dintâi.
În timp ce in Orientul Apropiat se domesticea oaia, la noi se domesticea porcul.
În același timp, s-a trecut de la cules la cultivarea plantelor, si astfel a apărut agricultura. S
-au nascocit plugul si alte unelte.
Zona aceasta a fost un centru de dinamica istorica.
Dar, în același timp, au ajuns să aibă si mai mult timp liber, nefiind obligati să alerge zilnic după vânat.
Astfel, s-au dezvoltat arta, religia, meditația asupra vietii si mortii, asupra forțelor Naturii.
La Cuina Turcului a fost descoperită o splendidă reprezentare pe o falangă de cal sălbatic, veche de 11.000 de ani!
Cu timpul, au fost domesticite unele animale. Câinele a fost cel dintâi.
În timp ce in Orientul Apropiat se domesticea oaia, la noi se domesticea porcul.
În același timp, s-a trecut de la cules la cultivarea plantelor, si astfel a apărut agricultura. S
-au nascocit plugul si alte unelte.
Zona aceasta a fost un centru de dinamica istorica.
AICI SE PLĂMĂDEAU ZORII CIVILIZAȚIEI.
Într-un fel, aici era “Occidentul”, aici se produceau invențiile, aici apăreau ideile noi si se răspândeau spre restul Europei.
Schela Cladovei era un fel de capitală a Europei acelor timpuri, în vreme ce vestul si nordul continentului erau încă populate de vânători si culegători.
Vedeti, noi suferim astăzi de un miraj al Occidentului, dar nu întotdeauna vestul a fost locomotiva.
Comentarii
Trimiteți un comentariu