”Cea mai veche limbă latină, ne spune Isidor, a fost numită de către uni autori şi lingua prisca, adeca limba bătrână.
Limba prisca, scrie dânsul a fost aceea de care s-au folosit locuitorii cei mai vechi ai Italiei în timpurile lui Ianus şi Saturn.
Scrie și Festus: “Prisci Latini au fost aceia cari au existat înainte de întemeierea Romei.”
Limba priscă, aşadar, care se vorbise, după tradiţiunile vechi , în timpul lui Ianus şi Saturn, nu se formase în Italia.
Ea a fost limba triburilor pastorale, arimice şi latine, ce se vorbise în timpurile marelui imperiu pelasg, şi era astfel identică cu limba barbară veche…
Câmpiile hiperboreilor, de cari aminteşte Horaţiu în aceasta odă, erau şesurile cele întinse de la Dunarea de jos.
Poetul Marţial încă pune pe hiperborei în Dacia.
Colchii, asupra cărora venise cu război argonauţii, locuiau, după Ovidiu, în părţile de nord ale Dunării de jos, lânga poalele Carpaţilor.
Dincolo de colchi, în Transilvania de astăzi, Horaţiu aminteşte de daci.
Dacii erau consideraţi, aşadar, în timpurile lui August, ca un popor cu o limbă barbară latină…”
(Nicolae Densușianu – Dacia preistorică)
Comentarii
Trimiteți un comentariu