MOTTO:
Trianon, 4 iunie 1920 - „TRANSILVANIA S-A ÎNTORS, PENTRU TOTDEAUNA, ACASĂ!
Astăzi, 4 IUNIE, este bine să rememorăm că, pentru românii de dincoace și de dincolo de Nistru și Carpați, Unirea cu Basarabia și Transilvania a reprezentat un moment istoric excepțional.
Noi românii suntem cam ghinioniști în istorie dar, la 1 decembrie 1918, Dumnezeu ne-a zâmbit și nouă.
S-a înfăptuit ROMÂNIA MARE, cea mai mare construcție administrativ-politică a acestui popor.
Basarabia revine acasă, adică se unește cu România pe 27 martie (9 aprilie) 1918 când războiul nu era terminat, sub președinția lui Alexandru Marghiloman, un mare om de stat, iar Transilvania pe 1 decembrie 1918, ca urmare a voinței populare, act care va fi consfințit de marile puteri la Trianon.
Deci...VOINȚA POPORULUI a făcut acest lucru posibil, pentru că la Alba Iulia au participat 1.228 de deputați pentru a vota ”Rezoluția de la Alba Iulia”, prin care se pecetluia Unirea Transilvaniei cu Regatul Român.
În zilele noastre, anul trecut, la împlinirea celor100 de ani de la cel mai glorioasă realizare a unui popor nu s-a petrecut mai nimic concret.
Vorbesc aici că nu s-a conceput niciun proiect politic asumat la nivel de țară.
Și după cum se vede treaba îl vom rata și în 2020. Am vorbit numai de Covid-19, de gripa asta chinezească sau ce a fost ea...
Nimic concret, de la nivel central, ci doar inițiative private.
Și ne mai plângem că ungurii fac și dreg...dar noi, noi cum acționăm?!...
Pentru absolut toate țările central și răsăritene - cu excepția Ungariei - Trianonul înseamnă „Ziua Dreptății”, ziua afirmării naționale și crearea unor state naționale precum Cehoslovacia, sau împlinirea în granițele lor firești, etnice, cum este cazul României.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și UNGARIA, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat ÎNVINS în Primul Război Mondial.
Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altăparte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.
Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919) și Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919).
Pentru noi, a fost recunoașterea internațională a Unirii Transilvaniei cu România (după ceea ce se petrecuse la Alba Iulia în 1918).
Pentru generațiile de astăzi din România și Ungaria, Trianonul este extrem de important.
Pentru noi, românii, reprezintă întoarcerea Transilvaniei acasă.
Pentru că nu am anexat-o, cum scriu niște inconștienți.
Transilvania este inima neamului românesc, creuzetul ființei noastre naționale.
De aici pleacă cele două descălecate în Moldova și în Ţara Românească.
Este un moment unic, un gest reparatoriu al istoriei.
Din nefericire pentru unii tineri maghiari, Trianonul are o conotație negativă pentru că a dispărut imperiul, Ungaria Mare...
E visul spulberat al unui imperiu, așa zisa vocație a lor de a fi un popor civilizator, stăpânitor.
Pentru o parte dintre maghiari, Trianonul va fi pe vecie rana care nu se poate vindeca.
De altfel, guvernul actual, Orbán de la Budapesta lucrează la niște teze prin care să explice că Masoneria, Marea Ocultă a făcut jocurile la Trianon și din acest motiv Ungaria ar fi fost crucificată.
Din păcate, în contextul unei Europe unite, al multiculturalismului și al globalizării, luările de poziție care răzbat din Ungaria pun în discuție granițele actuale ale vecinilor ei.
În primul rând Tratatul de la Trianon este caduc, adică fragil...
Actuala stare geografico-politică a Europei, este rezultatul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Mai exact, Conferința de Pace de la Paris (29 iulie-15 octombrie 1946) a stabilit actualele granițe ale bătrânului continent și a rămas așa până în ziua de astăzi, cu două excepții: unificarea Germaniei și dizolvarea Cehoslovaciei.
Conform Acordului de la Helsinki, granițele nu se pot modifica decât prin referendumuri sau deciziile parlamentelor.
Într-o Europă unită, gesturile de ghetoizare ale maghiarilor sunt ridicole.
Nu cred că multiculturalismul poate modifica ceva pentru că s-a văzut că este o utopie
(Adaptare lejeră, după un dialog între conf. univ. dr. Florian Bichir şi Ioana Drăgulin)
Comentarii
Trimiteți un comentariu