-=- CRUCEA GETICĂ ... -=-

Crucea apare sub diferite forme în ornamentica populară şi este de o vechime mult mai mare ca și creştinismul. 

Crucea este în primul rând osatura octogonului în dublă formă (+ şi X) şi a svasticii în forma sa simplă de cruce orizontală înscrisă cunoscută și sub numele de cruce greacă. 

În simbolismul tradiţional crucea este asimilată arborelui cosmic căci „prin cruce = centru se operează comunicarea cu cerul”. 

În creştinismul popular nu se schimbă cu nimic situaţia.
„Crucea , făcută din lemnul Arborelui Cunoştinţei Binelui şi Răului, este identificată sau se substituie arborelui cosmic; ea este descrisă ca un arbore care urcă de la pământ la cer, copac veşnic care stă în mijlocul cerului şi al pământului sprijinind cu tărie universul sau arborele vieţii plantat pe Golgotha. 
Pe de altă parte numeroase texte patristice compară crucea cu o scară, cu o coloană sau cu un munte”. 
Deci, toate simboluri sunt ale lui Axis Mundi sau Osia Lumii. 

Cu atât mai mult cu cât crucea verticală (crucea răstignirii cu braţul vertical mai lung şi cel orizontal mai scurt) prin axul său vertical reprezintă tocmai axul lumilor, iar cel orizontal reprezintă planul terestru în care se manifestă principiul coborât de-a lungul Columnei Cerului în manifestare. 

Un alt simbol al Centrului este crucea orizontală care însă se raportează numai la un singur plan de existenţă (lumea) simbolizând expansiunea lumii în discuţie, pornită din centrul crucii după imaginea principiului simbolizat întotdeauna de punctul central al crucii. 
După acest principiu al crucii orizontale s-a ptrecut migraţia pelasgo-hiperboreană dinspre centru (Geto-Dacia) spre cele patru zări. 
                                                   (preluare de la Dacul Mailo)

                                (Crucea geto-dacică descoperită la Sarmizegetusa Regia)

                      CRUCEA GETICĂ DE LA SARMIZEGETUSA REGIA, datează cu multe mii de ani înaintea creștinismului. 

 În istoria străveche a Geto-Dacilor crucea exista cu multe mii de ani înainte de creștinism, ea însemnând cerul și pământul, răsăritul și apusul (viața și moartea), centrul acesteia fiind centrul universului, Soarele, pe care geto-dacii, urmând tradițiile străbunilor lor, îl adorau.

                              (Crucea cu raze de la Tărtăria,  anul 5.300 ÎNAINTE de Hristos)

  Un bărbat care locuieşte chiar la poalele Sarmizegetusei Regia, din Munţii Orăştiei, susţine că i s-a întâmplat o ciudăţenie. 

Câteva nopţi la rând, a visat pe un bătrân de statură mică, parcă îmbrăcat în negru, care-l îndruma să meargă să caute o cruce la el în grădină. 
Şi până la urmă, asta a făcut. 
Bărbatul a pus mâna şi a dezgropat o cruce misterioasă cu simboluri ciudate, exact din locul indicat în somn. 

 Turiştii care se îndreaptă spre Sarmizegetusa Regia sunt invitaţi să se abată de la drumul care traversează satul Grădiştea de Munte, aflat la poalele aşezării antice, pentru a vedea unul dintre cele mai misterioase monumente din zonă: o cruce din piatră, inscripţionată cu anul "1 833" ( de fapt acela nu este un 1, ci un lambda grecesc λ 833) , care a iscat controverse datorită poveştii sale. 

 Savu Sturdza, pensionarul care ar fi descoperit-o, a relatat că monumentul se afla îngropat între cei doi nuci din grădina gospodăriei sale. 
Visele ciudate ale săteanului au început în urmă cu aproape zece ani. 
„Dormeam în casă, noaptea, când am visat pe Cineva care mi-a spus:să merg să caut o cruce la mine-n în grădină. Nu am luat în seamă visul la început”, a relatat Sturdza. 
 În nopţile următoare, potrivit săteanului, personajul misterios, de care îşi aminteşte ca fiind un bătrân cu barbă şi cu straie negre, i-a apărut din nou în vis şi a continuat să îi poruncească să dezgroape crucea. 
Săteanul a cercetat locul de la umbra celor doi nuci şi a observat ieşind din pământ doar un colţ al monumentului. 
 A săpat în jurul acestuia, şi a dat de o cruce de piatră, împodobită cu simboluri religioase şi inscripţionată cu mesajul „Anno Domini λ 833” (traducere din limba latină: 
"În Anul λ 833"). 

   

                                      (Cruci geto-dacice descoperite de-a lungul țării)  

Savu Sturdza a abandonat lucrul, neputând ridica de unul singur crucea, însă în nopţile următoare vocea din vis nu i-a dat pace. 
Câteva zile mai târziu, lui Savu i s-a ivit ocazia să aşeze monumentul în vecinătatea gospodăriei, când o echipă de muncitori a început lucrul la drumul din faţa casei. 
S-a rugat de unul dintre muncitori să scoată crucea cu ajutorul unui utilaj şi a turnat-o în beton, în apropierea răspântiei, iar preoţii din zonă au sfinţit-o. 

 De atunci, monumentul şi mai ales povestea sa, relatată de hunedorean, a devenit o atracţie locală. „Şi tot de-atunci, am avut linişte”, spune Savu Sturdza. 

 "Lambda (majusculă Λ, literă mică λ, greacă Λάμ(β)δα lam(b)da) este a unsprezecea literă a alfabetului grec. 
 În sistemul de numerație greacă, Lambda are valoarea 30.
Deci, ar fi anul 30.833...(!!!)

Forma acestei litere pare să provină din litera lamed (Lamedh) din alfabetul fenician, sau...de ce nu?!...din vechiul alfabet getic.